Sfântul Cuvios Erasmie sau Erasm de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina (24 februarie)

Sf Cuv Erasm sau Erasmie de la Lavra Pesterilor din Kiev, Ucraina 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Acest sfânt părinte, pe când era bogat şi slăvit în lume, dărui întreaga sa avere pentru ridicarea şi împodobirea bisericii Maicii Domnului de la Lavra Peşterilor, apoi el însuşi deveni monah acolo, începând a-şi împodobi sufletul cu virtuţi ca pe o biserică a Sfântului Duh.

Din înţelepciunea cea de nepătruns a lui Dumnezeu, sfântul părinte fiind ispitit de diavol că în zadar îşi cheltuise averea sa pentru sfântul locaş al Domnului, căzu în lenevie şi nepăsare. Nici mângâierile stareţului, nici sfaturile fraţilor nu reuşiră să izgonească întunecimea ce-i cuprinsese sufletul. Văzând zădărnicia cuvintelor lor, stareţul şi obştea încetară a-l mai povăţui şi începură a se ruga pentru dânsul.

Astfel, într-una din zile, sfîntul Erasmie fu cuprins de o boală cumplită şi curând ajunse pe patul morţii, petrecând inconştient vreme de şase zile. În a opta zi însă, îşi reveni în simţiri şi grăi fraţilor:

– În timp ce diavolul aştepta cu bucurie sfârşitul meu, mi-au apărut în faţă părinţii noştri Antonie şi Teodosie şi mi-au spus:

– Frate, ne-am rugat pentru tine Domnului. Iar Acesta, ca un milostiv, ţi-a mai dat vreme de pocăinţă.

Apoi, am văzut-o pe Maica Domnului care mi-a spus:

– Erasmie! Pentru că ai împodobit biserica mea şi ai înfrumuseţat-o cu minunate icoane şi vase de preţ, am mijlocit pentru tine către Fiul meu. Te voi răsplăti pentru fapta ta. Pentru că pe săraci întotdeauna îi veţi avea în preajma voastră şi întotdeauna îi veţi ajuta. Biserica mea însă, o singură dată se zideşte şi se împodobeşte. Ridică-te acum, pocăieşte-te din adâncul sufletului pentru păcatele tale şi primeşte schima monahală cea mare. Peste trei zile te voi lua lângă mine, pentru că ai iubit podoaba casei mele.

(Sursă: http://www.pravenc.ru/)

Îndată sfântul Erasmie se ridică şi merse în biserică  unde primi din mâna stareţului schima mare, apoi se retrase într-o chilie nemaivorbind şi petrecând în neîncetată rugăciune şi lacrimi de pocăinţă, până ce plecă liniştit la cele cereşti.

La vremea rânduită de Dumnezeu, trupul său fu aflat nestricat răspândind bună mireasmă şi izvorând mulţime de minuni până astăzi.

+ * + * +

Cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Erasm sau Erasmie

(Sursă: http://www.pravenc.ru/)

+ * + * +

Viața Sfântului Erasm sau Erasmie poate fi aflată în:

Patericul Lavrei Pesterilor din Kiev+ * + * +

(Sursă: http://pravicon.com/)

Anunțuri
Published in: on 23 Februarie, 2011 at 22:57  Comments (1)  
Tags: , , , , , ,

Sfântul Cuvios Policarp din Briansk, Rusia (23 februarie)

(Sursă: http://bryanhram.ru/typo3temp/pics/ae097e48fa.jpg)

Acest sfânt părinte a fost domnitorul Petru Ivanovici Boriatinski, urmaş vrednic al sfântului prinţ Mihail al Cernigovului (pomenit la 20 septembrie).

Dorind a se izbăvi de deşertăciunea lumii, se retrase pentru a petrece în smerenie, neştiut de nimeni, în mănăstirea Briansk unde îmbrăcă haina monahală cu numele Policarp. Mai apoi, ridică mănăstirea închinată Schimbării la Faţă a Domnului, unde îşi petrecu restul vieţii în aspră nevoinţă. Pentru vieţuirea sa aleasă, fu ales stareţ al mănăstirii, iar în anul 1620/21 plecă la cele veşnice în smerenie, aşa cum a iubit a petrece în toată viaţa sa. 

Mormântul Sfântului Cuvios Policarp de Briansk

(Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/18/%D0%9A%D1%80%D0%B5%D1%81%D1%82_%D0%BD%D0%B0_%D0%BC%D0%BE%D0%B3%D0%B8%D0%BB%D0%B5_%D0%9F%D0%BE%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%BF%D0%B0_%D0%91%D1%80%D1%8F%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE.JPG)

Published in: on 23 Februarie, 2011 at 00:01  Comments (1)  
Tags: , , , , ,

Chipul Sfântului Nou Mucenic Nicolae Dmitri, protopop, Rusia (23 februarie)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/275/full_1225926849.jpg)

 

Împreună cu soţia sa, Ecaterina, 1930

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/275/full_1225926759.jpg)

Acesta marturisit dreapta credinţă, invrednicindu-se de cununa muceniciei. În vremurile din urmă, a fost trecut în rândul sfinţilor.

Published in: on 22 Februarie, 2011 at 23:33  Comments (4)  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Antim din Chios, Grecia (15 februarie)

(1869-1960)

(Sursă: http://www.rel.gr/photo/albums/userpics/10039/aganthimosxiou.jpg)

(Sursă: http://2.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oa4Co9mkI/AAAAAAAAEbE/Nf4zeW-mrQs/s1600-h/anthimos13.jpg)

Cuviosul părinte Antim s-a născut la 1 iulie 1869 într-o familie de ţărani evlavioşi, Constantin şi Arghiria, din Chios. La vârsta cuvenită intră la şcoală pe care o părăsi curând pentru a lucra ca cizmar. La vârsta de 19 ani vizită Schitul Tuturor Sfinţilor întemeiat de părintele Pahomie, care fusese părinte duhovnicesc al  Sfântului Nectarie. Cu binecuvântarea bătrânului părinte, Antim se întoarse acasă şi îşi ridică cu mâinile sale o mică colibă unde începu să vieţuiască. Singura sa mângâiere era icoana Maicii Domnului primită de la mama sa cunoscută ca Maica Domnului Ajutătoarea (Voithia) care începu curând a săvârşi minuni care aduseră pe mulţi la micul său sălaş. După un timp se întoarse în casa părintească pentru a alina suferinţa părinţilor săi şi pentru a ajuta pe săracii din satul său.

După o vreme, se retrase la Schitul Tuturor Sfinţilor unde bătrânul Pahomie îl îmbrăcă haina monahală dându-i numele Antim. Curând însă, se îmbolnăvi, iar stareţul îl trimise acasă la părinţii săi din pricina slăbirii trupului.

Întors acasă, în afară de a-şi îngriji părinţii bolnavi şi îndeletnicirea de cizmar, îşi duse mai departe rânduiala monahală, petrecând noaptea în rugăciune, hrănindu-se timp îndelungat numai cu pâine şi apă şi dăruindu-se cu evlavie şi râvnă citirii vieţilor sfinţilor, şi astfel reuşind să biruiască ispitele vrăjmaşului nevăzut al mântuirii oamenilor.

Tot mai mulţi erau cei care veneau la modesta sa colibă şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, iar în 1909, pe când avea 40 de ani, primi schima mare de la cel ce i-a urmat bătrânului Pahomie pe scaunului stăreţiei, părintele Andronic. Locuitorii Chiosului cerură ca părintele Antim să primească harul preoţiei, însă episcopul locului refuză căci acesta nu avea studii. În cele din urmă, după multe stăruinţe, în anul 1910, episcopul Smirnei îl învrednici de harul preoţiei. După un pelerinaj la Muntele Athos, în 1911, se întoarse în Chios şi se dărui slujirii preoţeşti în paraclisul unui spital de leproşi. Curând, spitalul aflat pe atunci în sărăcie şi ruină, deveni un înfloritor centru duhovnicesc asemeni unei mănăstiri. Sfântul părinte îngrijea cu mâinile sale pe bolavi şi mulţi dintre ei se tămăduiau, iar mulţi dintre cei tămăduiţi deveneau mai apoi călugări şi maici (după cum s-a întâmplat şi cuviosului părinte Nichifor cel Orb, pomenit la 4 ianuarie).

În timpul binecunoscutului schimb de populaţie dintre anii 1922 şi 1924, refugiaţii veniră în Chios, mulţi dintre ei fiind maici şi fecioare rămase fără adăpost. În urma unei vedenii a Maicii Domnului, sfântul părinte ridică o mănăstire în anul 1930, care avu la început 30 de vieţuitoare şi spori curând. Faima noii Mănăstiri a Maicii Domnului Voithia se răspândi curând, iar obştea spori la 80 de maici, fiind vestită în întreaga Grecie pentru buna sa rânduială.

Sfântul părinte Antim era duhovnic al maicilor, însă spovedea şi mulţime de credincioşi care veneau la dânsul în fiecare zi, adesea numărul celor celor mărturisiţi într-o zi se ridica la 60 sau 70. Petrecu în această slujire cu pilduitoare jertfelnicie şi iubire părintească mai bine de 30 de ani săvârşind mulţime mare de tămăduiri.

Când din pricina bătrâneţii nu mai putea sluji cu mâinile sale, se retrase în chilia sa rugându-se să îl învrednicească Dumnezeu să slujească aproapelui până în ultima clipă a vieţii sale.

La 27 ianuarie 1960, sfântul părinte săvârşi cea din urmă Dumnezeiască Liturghie, apoi adormi în pace la 15 februarie, la vârsta 91 de ani, fiind petrecut la mormânt cu multe lacrimi de toată insula Chios.

Trupul sfântului Antim fu înmormântat în biserica mănăstirii sale şi săvârşeşte multe minuni până astăzi, împreună cu icoana Maicii Domnului Voithia.

Trecerea sa în rândul sfinţilor s-a petrecut la 13 august 1992.

+ * + * +

Viaţa Sfântului Cuvios Antim din Chios (video, în limba greacă)

Viaţa Sfântului Cuvios Antim din Chios (audio, în limba engleză)

+ * + * +

Moaştele Sfântului Antim

(Sursă: http://panagiavoitheia.com/wp-content/uploads/2011/08/041.jpg)

(Sursă: http://1.bp.blogspot.com/-K67yJQ2R3Es/Tl_1nQYv5sI/AAAAAAAAINo/2yS7vqJou-Y/s1600/P1110592.JPG)

+ * + * +

Chilia Sfântului Antim

(Sursă: http://panagiavoitheia.com/wp-content/uploads/2011/08/011.jpg)

+ * + * +

Mormântului Sfântului Antim

(Sursă: http://panagiavoitheia.com/wp-content/uploads/2011/08/021.jpg)

(Sursă: http://panagiavoitheia.com/wp-content/uploads/2011/08/031.jpg)

+ * + * +

Sfântul Cuvios Antim (dreapta) şi Sfântul Cuvios Nichifor cel Orb (stânga)

(Sursă: http://3.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oatwPzv0I/AAAAAAAAEak/m7FLDsMbFTg/s1600-h/anthimos8.jpg)

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oamlydvXI/AAAAAAAAEaM/cUd_J4Mv4NA/s1600-h/anthimos5.jpg)

(Sursă: http://1.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oapP309-I/AAAAAAAAEaU/k32AsyXLBcc/s1600-h/anthimos6.jpg)

(Sursă: http://2.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oa6WUQxsI/AAAAAAAAEbM/V1vhDPD0_2g/s1600-h/anthimos14.jpg)

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oarFh73JI/AAAAAAAAEac/SQgJ6AKEgd8/s1600-h/anthimos7.jpg)

 + * + * +

Viaţa şi Paraclisul Sfântului Cuvios Antim din Chios

(Sursă: http://www.saiti.gr/thumb/phpThumb.php?src=../images/54-anuimos-xioy.jpg&w=800&h=600 &far=C&bg=#ffffff)

 + * + * +

Mănăstirea Maicii Domnului Voithia din Chios, întemeiată de Sfântul Cuvios Antim

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oa1lk1QGI/AAAAAAAAEa8/i43sqE7wP9g/s1600-h/anthimos11.jpg)

(Sursă: http://www.flickr.com/photos/galantis/3592057430/sizes/z/in/photostream/)

(Sursă: http://2.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oYOfYUYBI/AAAAAAAAEZ0/3O–1UaGxRU/s1600-h/anthinos+monastery.jpg)

+ * + * +

Icoana Maicii Domnului Voithia a Sfântului Cuvios Antim

(Sursă: http://1.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S3oay4Llc8I/AAAAAAAAEa0/iT-5n8gWJ4Y/s1600-h/anthimos10.jpg)

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/)

+ * + * +

(Sursă: http://3.bp.blogspot.com/-LpDt4aK0Gvw/Tl_1f0gfC4I/AAAAAAAAINk/-i1hF-idE6w/s1600/P1110581.JPG)

(Sursă: http://www.rel.gr/photo/displayimage.php?pid=1429&fullsize=1)

(Sursă: http://2.bp.blogspot.com/_rKlMJEveyRQ/Sndnn4ctoXI/AAAAAAAAC3U/p-VeHyGjpxY/s400/%CE%A0%CE%91%CE%9D%CE%91%CE%93%CE%99%CE%91+%CE%92%CE%9F%CE%97%CE%98%CE%95%CE%99%CE%91+022.jpg)

Published in: on 15 Februarie, 2011 at 01:34  Comments (1)  

Chipul Sfântului Nou Mucenic Mihail Piataev, preot, Rusia (15 februarie)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/236/full_1225836136.jpg)

 

(Sursă: http://213.171.53.29/foto_1/o60-92.jpg)

 

 Sfântul Mihail în satul Malokrasnoiarka împreună cu familia şi enoriaşii, 1927

(Sursă: http://213.171.53.29/foto_1/o60-92a.jpg)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/236/full_1225835873.jpg)

 

În închisoarea din oraşul Kainsk, în 1930, anul muceniciei sale

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/236/full_1225836003.jpg)

Acesta primi cununa muceniciei în anul 1930, fiind proslăvit cu sfinţii în vremurile din urmă.

Published in: on 15 Februarie, 2011 at 01:34  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Chipul Sfântului Nou Mucenic Ioan Kuminov, preot, Rusia (15 februarie)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/237/full_1225836366.jpg)

 

În închisoarea din oraşul Kainsk, 1930, anul muceniciei sale

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/237/full_1225836323.jpg)

Acesta primi cununa muceniciei în anul 1930, fiind proslăvit cu sfinţii în vremurile din urmă. 

Published in: on 15 Februarie, 2011 at 01:33  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Chipul Sfântului Nou Mucenic Onisim Pilaev, episcop, Rusia (14 februarie)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/235/full_1225658542.jpg)

Acesta a primit cununa muceniciei în anul 1938, fiind trecut în rândul sfinţilor în vremurile din urmă.

Published in: on 13 Februarie, 2011 at 23:09  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Chipul Sfântului Cuvios Ilarion Georgianul din Sfântul Munte Athos (14 februarie)

(Sursă: http://vatopaidi.files.wordpress.com/2010/02/agios-ilarion-o-athonitis1.jpg)

 

(Sursă: http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=205446)

 

Published in: on 13 Februarie, 2011 at 23:02  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Isaachie Zăvorâtul de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina(14 februarie)

(Sursă: http://www.smolensk2.ru/images/img_2773.jpg)

Cuviosul Isaachie se îndeletnicise în lume cu negoţul şi strânsese astfel multe bogăţii, însă gândindu-se la cât de deşarte sunt toate cele ale lumii, se hotărî să lase tot şi să se facă monah. Astfel merse la Lavra Peşterilor, unde pentru ascultarea sa primi haina monahală. De atunci se dărui unor aspre nevoinţe, căci cu binecuvântarea cuviosului stareţ Antonie, se zăvorî în cel mai adânc colţ al peşterii, în cea mai întunecată dintre chilii, care era umedă şi foarte strâmtă. Pentru a-şi chinui şi mai mult trupul, îşi scoase cămaşa de lână pe care o purtau toţi fraţii şi se îmbrăcă cu o blană de capră aspră care se uscă pe trupul său. Astfel se zidi în chilia sa, rugându-se neîncetat cu lacrimi zi şi noapte, odihnindu-se numai puţin pe un buştean, mâncând o dată la două zile puţină pâine uscată şi bând puţină apă, pe care le aducea însuşi cuviosul stareţ. Petrecu astfel şapte ani.

Însă nefiind pe deplin curăţit de slava deşartă suferi cumplită ispitire. Astfel, într-una din nopţi, în timp ce rostea psalmii Miezonopticii, simţi o mare oboseală şi se aşeză puţin, când deodată întunericul chiliei se lumină şi doi diavoli cu înfăţişare de îngeri se arătară spunându-i că va veni Hristos la dânsul, iar după dânşii şi alţi diavoli apărură astfel că se umplu chilia, iar sfântul Isaachie uitând să îşi facă semnul Sfintei Cruci, nu îşi dădu seama de înşelăciune. Apoi apăru şi cel  ce se numea pe sine a fi Hristos cerându-i sfântului să danseze. Sfântul căzut pradă înşelăciunii începu a dansa vreme de mai multe ore, după care înainte de a pleca demonii îl trântiră la pământ aproape mort şi dispărură.

Venind cuviosul stareţ la dânsul să îi aducă hrană, îl află aproape fără suflare şi dându-şi seama că fusese atacat de diavoli, căci era zdrobit trupeşte şi sufleteşte, surd şi mut, fiindu-i cu neputinţă să se mişte. Astfel fu adus într-o chilie aproape de stareţ şi vreme de doi ani fu îngrijit cu dragoste de fraţii care îl spălau şi îl hrăneau. În al treilea an de neputinţă, sfântul Isaachie începu a vorbi iar cu timpul a reînceput a merge. La început stătea separat de fraţi la masă şi nu vorbea cu nimeni, îi puneau pâine în faţă şi nu se atingea de ea, din pricina înrâuririi demonice care stăruia a sălăşlui în dânsul. După un timp, începu a mânca şi de atunci începu a se elibera de întunecarea de până atunci.

După adormirea cuviosului Teodosie, îşi redobândi pe deplin puterile sufleteşti şi se dărui din nou vieţii de nevoinţă însă nu în chilia întunecoasă din peşteră, ci înlăuntrul mănăstirii. Începu a purta ca şi ceilalţi fraţi rasa şi cu râvnă se dărui ascultării în viaţa de obşte, lucrând cu răbdare oriunde era trimis. Mergea primul la muncă, primul la biserică, stătea nemişcat la slujbe. Purta pantofi mai vechi şi găuriţi, fie iarnă fie vară, iar iarna chiar dacă era podeaua bisericii rece nu se mişca  deloc până la sfârşitul slujbei.

Cu timpul, fraţii se încredinţaseră de buna sporire a cuviosului Isaachie şi începură a-i arăta preţuire. Cuviosul părinte, pentru a evita slava oamenilor şi o a doua cădere în mâna diavolilor, începu a se preface că este nebun. Spunea cuvinte neobişnuite, stârnea neajunsuri fraţilor şi astfel primea ocări, batjocuri şi chiar loviri. Iar el se retrăgea în peştera cuviosului Antonie care acum era goală, rugându-se zi şi noapte. Suferind multe ispitiri şi înfricoşate arătări de la demoni, le birui pe toate cu ajutorul lui Dumnezeu.  Vreme de trei ani se luptă astfel cu demonii şi biruindu-le cursele lor viclene, se aşeză iară să se nevoiască în prima chilie strâmtă şi întunecată, ducând viaţă singuratică, de post, priveghere şi rugăciune.

Nu după mult timp, înaintat fiind deja în vârstă plecă la cele veşnice, iar mai pe urmă prim minunile săvârşite de dânsul arătând că a învins până în sfârşit viclenia demonilor şi s-a sălăşluit în Împărăţia Cerurilor, fiindu-le cald ajutător celor ispitiţi, dar şi tuturor celor ce i se roagă cu credinţă. 

Published in: on 13 Februarie, 2011 at 22:46  Comments (1)  
Tags: , , , , , , ,

Chipul Sfântului Nou Mucenic Silvestru, arhiepiscop de Omsk, Rusia (13 februarie)

(Sursă: http://politehvera.info/wp-content/uploads/2010/11/Svqsennomuhenik_Arhiepiskop_Silqvestor_Omskij.jpg)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/219/full_1225404344.jpg)

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/219/full_1262037154.jpg)

Slujba de proslăvire cu sfinţii, 1998

(Sursă: http://www.fond.ru/userfiles/person/219/full_1262037224.jpg)

(Sursă: http://content.foto.mail.ru/mail/nicobelov/14/i-284.jpg)

(Sursă: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=591716&page=4)

Catedrala din Omsk unde slujea Sfântul Silvestru

Acesta în ultimele două luni ale vieţii a fost supus la chinuri cumplite la sfârşitul cărora înfigându-i-se un pumnal încins în inimă primi mucenicescul sfârşit, în anul 1920, fiind cinstit cu sfinţii de Biserica Ortodoxă Rusă în anul 1998.