Sfântul Nou Mucenic Anghel din Constantinopol, Turcia (1 septembrie)

11. Sf Nou Mc Anghel din Constantinopol (1680) 1.1(Sursă: http://www.pentapostagma.gr/)

Aceasta era aurar în Karaman, Turcia, și avea dimpreună cu soția sa 6 copii pe care îi creștea în chip cucernic. Mult iubea slujbele Bisericii căutând să mergă la acestea cât mai des îi era cu putință.

La una din aceste slujbe, săvârșită în târgul sfântul Ștefan, fiind lăsata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului, merseră mulți creștini, dar și câțiva care se lepădaseră de credința creștină și se făcuseră musulmani. Era un lucru destul de obișnuit în Imperiul Otoman ca foștii creștini ortodocși să ia parte la unele obiceiuri creștine și să păstreze multe practici religioase creștine. Unii dintre ei, după o generație, încetau să mai participe, dar cei mai mulți nu.

La această sărbătoare, mulți dintre ei cunoscându-se, își schimbară în glumă fesurile: creștinii își puseră fesurile musulmane, iar musulmanii pe cele creștine. Sfântul Anghel luă și el parte la acest joc.

A doua zi, întâlnind câțiva musulmani ce fuseseră deunăzi în târg îl întrebară de ce poartă fes ortodox de vreme ce se făcuse musulman cu o zi înainte. Uimit, sfântul Anghel răspunse:

– De bună seamă fiindcă sunt creștin ortodox.

Însă aceștia stăruiau zicând că se făcuse musulman și îl învinuiau că se leapădă de credința musulmană. Deci îl duseră la divanul de judecată unde sfântul Anghel fu învinuit că ar fi rostit mărturisirea de credință musulmană și că purtase fes de musulman.

Cadiul îl întrebă pe sfântul Anghel dacă era adevărat, iară el răspunse:

– Nici nu am spus și nici nu am făcut așa ceva, ci doar am petrecut cu ei, iar apoi fiecare s-a dus la casa lui.

Nefiind crezut, fu trimis la marele vizir Kara Mustafa care încercă să-l ia cu lingușiri și făgăduieli de răsplată de se învoiește să fie musulman, însă sfântul Anghel răspunse:

– Efendi, eu mă trag din părinți creștini. M-am născut creștin ortodox. Nimic nu mă poate despărți de dragostea preadulcelui meu Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeu, nici bogățiile, nici cinstirile, nici slava pe care mi-o făgăduiești, nici chiar de mi-ai da toată împărăția, nimic din ceea ce ai putea face nu-mi va schimba inima ca să mă îndepărtez de credința mea și de preadulcele meu Iisus Hristos.

Marele vizir înfuriat peste măsură îi spuse:

– De nu te vei face musulman, mă pun chezaș că vei fi pus la cazne și nimicit, încât nu va mai rămâne carne pe oasele tale înainte să mori de tot.

Sfântul Anghel îi răspunse:

– Fă cum îți este voia, arde-mă, bate-mă, taie-mă, junghie-mă, pârjolește-mă, aruncă-mă la fiare sălbatice, îneacă-mă în mare sau fă orice altceva cu trupul acesta de lut, însă nu mă voi lepăda de Hristosul meu. Credința nu mi-o schimb și musulman nu mă fac!

Văzând că sfântul Anghel nu-și va muta gândul său, marele vizir porunci să fie aruncat în temniță.

Atunci un vecin de-al său care era bei (dregător de rang înalt) veni la sfântul Anghel încercând a-l sfătui:

– Omule, de ce să mori fără rost, ca să se bucure dușmanii? Fă-te musulman ca să scapi. Apoi ia-ți lucrurile, copiii și nevasta și du-te altundeva și trăiește ca și creștin ortodox.

Însă sfântul Anghel nici nu vru să audă:

– Ferească Dumnezeu să ajung în asemenea stare încât să-mi iasă din gură asemenea vorbe nelegiuite. Hristos a murit pentru mine; ce mare lucru să mor și eu din dragoste pentru El? După fire, sunt sortit morții, astăzi, mâine sau mai târziu. Mai bine deci să mor astăzi pentru Hristosul meu și să mă bucur de Împărăția Sa cea Cerească.

Auzind acestea, beiul plecă întristat pentru soarta vecinului și prietenului său. Însă musulmanii născociră alt șiretlic, cerură soției sale să se ducă la el și să-l înduplece să-și scape viața. făcându-se musulman.

Ea se duse plângând, suspinând și cerându-i să fie bun și să se supună ca să scape și el și ai lui, însă sfântul Anghel îi spuse:

– Draga mea, fie-ne nouă de ajuns Hristos, mie și ție. Astăzi vă încredințez Lui, pe tine și pe copii. Cu bucurie aștept această moarte cumplită. Deci și tu, draga mea, trebuie să primești pierderea mea, pentru Hristos, pentru ca la înfricoșata și slăvita Lui venire iarăși să ne întâlnim și să ne bucurăm. Ce bunătăți dobândim prin unirea și viețuirea noastră vremelnică, din care în scurtă vreme ne vom despărți din nou? Ce câștig vom avea din plăcerile acestei lumi, de ne vom vătăma sufletele, care sunt mai prețioase decât lumea întreagă? Cât de curând mă voi duce la Dumnezeul meu, pe Care atâta l-am dorit, și curând vei veni și tu, și împreună ne vom bucura întru fericire veșnică.

Cuvintele sale mișcătoare o încredințară pe soția sa că sfântul Anghel e pe drumul cel bun și plecă acasă cu sufletul alinat.

A doua zi, marele vizir cercetându-l și aflându-l neclintit, îl osândi la moarte. Iar sfântul Anghel fu dus la locul de osândă aflat lângă marea biserica Sfânta Sofia, în același loc unde i se tăiase capul și sfântului Stamatie, căci aceeași moarte primise și el.

În acea noapte, o tainică lumină lumină trupul sfântului Anghel care atârna în furci, fiind văzută nu numai de creștini, ci și de musulmani. Auzind aceasta stăpânirea, porunci să fie aruncat în mare. Însă breasla cojocarilor dădu 300 de piaștri agăi Musur și dobândi trupul sfântului înainte ca poruncă să fie împlinită.

Pentru ca schimbarea trupului pe bani să nu fie zărită, se săvârși pe mare, unde cinstitul trupul al sfântului Anghel fu mutat în altă barcă ce îl duse în ostrovul Proti, unde fură îngropate într-o mănăstire.

În vremea aceea, se întâmplă ca la Constantinopol să se afle mitropolitul Partenie al Dristrei (Durostor, Silistra de astăzi, Bulgaria) și să afle de mucenicia sfântul Anghel. Acesta, cercetând faptele și moartea noului mucenic, scrise câteva cuvinte de laudă în care atestă întâmplările pomenite. Mai apoi cei trei dregători răspunzători de moartea sfântului Anghel avură parte de suferințe cumplite.

Astfel, sfântul Anghel, aurarul din Constantinopol, își dădu viața pentru Domnul în Constantinopol, la 1 septembrie 1680, iară de atunci fără încetare mijlocește pentru cei ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Viața Sfântului Nou Mucenic Anghel din Constantinopol poate fi aflată în:

Marturisitori ai lui Hristos

Anunțuri
Published in: on 31 August, 2014 at 23:51  Comments (1)  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Isus al lui Navi (1 septembrie)

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 10(Sursă: http://alchevskpravoslavniy.ru/)

Acesta era fiu al lui Navi și fu ales de Dumnezeu căpetenie a poporului evreu și umător al lui Moise, celui ce fusese dătător de Lege evreilor și trecuse la cele de Sus.

Alegerea lui Isus al lui Navi

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 8.4 alegerea lui Isus al lui Navi(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Acesta luă şi cetatea Ierihonului, care era a celor de alt neam. El văzu pe sfântul arhanghel Mihail ţinând în mână spada şi, aflând el că acesta este mai-marele voievod al puterii Domnului, lepădându-și armele, căzu la picioarele lui.

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 3.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Odată, dând el război cu cei de alt neam şi fiind gata să apună soarele, având el osârdie spre război, rugatu-s-a lui Dumnezeu şi zise să stea soarele. Şi îndată fu oprit soarele din calea lui să nu apună, până ce înfrânse pe cei străini.

Apoi povătuind el poporul şi trecându-l prin pustie şi împărțind evreilor pământul făgăduinţei, şi judecând pe popor 27 de ani, se făcu înfricoşător vrăjmaşilor.

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 9.1(Sursă: http://alchevskpravoslavniy.ru/)

Şi arătându-şi bărbăţia şi fapta bună în multe războaie, se mută la cele veșnice, fiind îngropat cu cinste de poporul său.

+ * + * +

Broderie din veacul al XVII-lea

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 2.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Miniatură din anul 985 săvârșită la Constantinopol și păstrată în Biblioteca Vaticanului, Roma, Italia

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 4.1(Sursă: http://pravicon.com/)

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 7(Sursă: http://pravicon.com/)

Frescă din veacul al XI-lea aflată în Mănăstirea Sfântul Luca din Grecia

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 5.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană zugrăvită în veacul al XVI-lea și aflată pe catapeteasma Catedralei Buna Vestire din Kremlin, Moscova, Rusia

10. Adormirea Sf Isus al lui Navi (1544 i.Hr.) 1(Sursă: http://pravicon.com/)

Published in: on 31 August, 2014 at 22:20  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

Așezarea în raclă a brâului Maicii Domnului la Constantinopol, Turcia (31 august)

1. Punerea in racla a braului Maicii Domnului la Constantinopol (530) 8.10

Icoană zugrăvită în veacul al XVII-lea

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

După cinstita sa adormire, Maica Domnului dădu brâul său sfântului apostol Toma. Iar mai pe urmă brâul fu adus la Constantinopol și așezat într-o raclă pecetluită în Biserca Maicii Domnului din Vlaherne, ridicată de împărăteasa Pulheria.

Racla nu fu deschisă până în vremea împăratului Leon cel Înțelept (886-912), când femeia sa, împărateasa Zoe, era cuprinsă de un duh necurat. Pentru aceasta, împăratul și rudele lui erau cuprinse de mâhnire și săvârșeau stăruitoare rugăciuni către Dumnezeu pentru împărăteasa ce pătimea.

Odată i se arătă împărătesei o vedenie dumnezeiască, spunându-i că de se va pune pe dânsa brâul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, va primi tămăduire, iară ea îi spuse bărbatului ei, împăratul Leon. Atunci, pe dată, împăratul Leon îl rugă pe patriarh și dezlegă pecetea, apoi deschise racla și află întreg cinstitul brâu al Maicii lui Dumnezeu, nevătămat câtuși de puțin de trecerea vremii, și îl sărută cu adâncă evlavie.

Când patriarhul îl întinse deasupra împărătesei aceasta fu pe dată izbăvită de chinuirea diavolească primind tămăduire bolii sale.

Atunci toți cu bucurie preamăriră pe Domnul Iisus Hristos și pe Preacurata Maica Sa cântând cântări de mulțumire, iar cinstitul brâu așezându-l în aceeași raclă de aur, îl pecetlui cu pecete împărătească și așeză prăznuire în cinstea Preacuratei Maici a Domnului întru aducerea aminte a minunii ce se săvârșise.

+ * + * +

1. Punerea in racla a braului Maicii Domnului la Constantinopol (530) 8.6

Făclie de lumină arătătoare și neapusă, biserica Fecioarei aflând brâul cel prealuminat, ca un cer luminos luminează lumea astăzi cu razele minunilor.

Ca niște rouă de dimineață, veselia ta, Curată, curgând, potolește pururea cuptorul patimilor celor ce te laudă pe tine.

Îngerii, Preacinstită Curată, acum împreună dănțuiesc, în cinstită biserica ta, și înconjură, Stăpână, cinstitul și sfântul tău brâu, căruia cu dragoste și cu bucurie și cu veselie multă ne închinăm, lăudându-te pe tine, slava neamului nostru.

Izvorâți munți acum dulceață și dealuri veselie veșnică, adunările patriarhilor și toate cetele mucenicilor, împreunarea proorocilor și cinstita ceată a dumnezeieștilor Apostoli, veseliți-vă împreună cu noi toți, întru punerea dumnezeiescului brâu al Fiicei lui Dumnezeu.

+ * + * +

Istoria brâului Maicii Domnului poate fi aflată aici:

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/sfantul-munte-athos/istoria-sfantului-brau-al-maicii-domnului (clic aici)

+ * + * +

O parte a brâului Maicii Domnului aflată în Mănăstirea Kato Xenias din Grecia și adusă spre închinare în România în anul 2008

1. Braul Maicii Domnului

1. Braul Maicii Domnului in Romania 1

1. Braul Maicii Domnului in Romania 6

+ * + * +

Asezarea in racla a braului Maicii Domnului(Sursă: http://pravicon.com/)

1. Punerea in racla a braului Maicii Domnului la Constantinopol (530) 4.1(Sursă: http://pravicon.com/)

1. Punerea in racla a braului Maicii Domnului la Constantinopol (530) 6.1(Sursă: http://pravicon.com/)

1. Punerea in racla a braului Maicii Domnului la Constantinopol (530) 5.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană veche rusească zugrăvită în veacul al XVI-lea

1. Punerea in racla a braului Maicii Domnului la Constantinopol (530) 7.1(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Published in: on 31 August, 2014 at 00:55  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

Sfântul Cuvios Hristofor Romanul, Palestina (30 august)

7. Sf Cuv Hristofor Romanul, monah in Palestina (sec VI) 1

Frescă din prejma anului 1350, aflată în Mănăstirea Decani, Kosovo, Serbia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Acest cuvios părinte s-a nevoit în veacul al VI-lea și despre dânsul stă scris în cartea ce se numește Limonar.

În tinerețea sa, lepădând deșertăciunile lumii, îmbrăcă haina monahală nevoindu-se cu multă căldură. Ziua slujea fraților, iară seara târziu intra în peștera sfântului Teodosie. Acolo săvârșea câte 100 de metanii pe fiecare treaptă, iară toate treptele erau în număr de 18. Apoi întrând în peșteră, petrecea într-însa rugându-se până când se auzea toaca dinaintea Utreniei și atunci mergea la biserică. Petrecu astfel vreme de 11 ani, neschimbându-și rânduiala, ostenindu-și trupul cu îndelunga postire și înfrânarea gândurilor.

Într-una din nopți, săvârșindu-și, după obicei, plecările de genunchi pe trepte și ajungând pe cea din urmă, văzu toată peștera plină de candele dintre care unele ardeau, iară altele nu, și doi bărbați cu chip luminos umbând în haine albe și pregătind candelele.

Atunci sfântul Hristofor îi întrebă:

– Pentru ce ați pus candelele acestea aici și nu mă lăsați să intru să mă rog?

Iară ei îi răspunseră:

– Candelele acestea sunt ale părinţilor lui Dumnezeu, care se ostenesc.

Sfântul părinte îi intrebă:

– Pentru ce unele ard, iar altele nu?

Iară ei spunseră:

– Cei ce slujesc bine Domnului şi-au aprins candelele, iar cei leneşi nu şi le-au aprins!

Sfântul Hristofor îi întrebă atunci pe dată:

– Faceţi bine şi spuneţi-mi, candela mea arde sau nu?

Iară ei îi spuseră:

– Osteneşte-te şi te roagă şi o vom aprinde.

Iară el le spuse:

– Mă rog totdeauna şi n-am făcut altceva până în vremea aceasta.

După aceste cuvinte, își veni în sine și nu mai văzu pe nimeni. Atunci sfântul Hristofor spuse către dânsul:

– O, Hristofore, ai trebuinţă de osteneli mai mari ca să-ţi aprinzi candela!

Deci, dimineața în zori, ieși din mănăstirea sa și merse în muntele Sinai, neluând nimic cu sina fără numai haina de pe dânsul. Și petrecu acolo în multe osteneli și nevoințe vreme de 50 de ani, până când auzi un glas spunându-i:

– Hristofore, du-te în mănăstirea ta, în care te-ai ostenit mai înainte, ca să te odihneşti acolo cu părinţii tăi!

Și petrecând cuviosul părinte încă o vreme în mănăstire, își dădu cinstitul său suflet în mâinile Domnului, dinaintea Căruia mijlocește pentru cei ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Viața Sfântului Cuvios Hristofor Romanul poate fi aflată în:

Limonariu

Published in: on 30 August, 2014 at 06:05  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , ,

Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Bartolomeu la Lipari, Sicilia, Italia (25 august)

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 9

Frescă săvârșită în anul 1546, aflată în Mănăstirea Stavronikita, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Acesta a propovăduit Evanghelia mai întâi în Siria și Asia de sus, apoi în India, unde petrecu multă vreme și îi întoarse pe mulți la Hristos. Apoi se duse în cetatea Armeniei unde fu răstignit cu capul în jos, iar pielea trupului său fu jupuită și tăindu-i-se capul se încunună.

Pătimitea Sfântului Apostol Bartolomeu. Mozaic din veacul al XII-lea aflat în Biserica Sfântul Marcu din Veneția, Italia

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 10

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 11

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Iar sfintele lui moaște, creștinii ce se aflau acolo, punându-le într-o raclă de piatră, le mutară în Urbanopoli, unde izvorau tămăduiri si mântuiau neamurile de bolile ce le bântuiau.

Necredincioșii, văzând acestea, luară racla aceea cu sfântul trup al apostolului și o aruncară în mare, împreună cu alte patru racle care aveau în sine moastele a patru sfinți mucenici: Papia, Luchian, Grigorie si Acachie. Plutind însă apostolul pe deasupra mării și trecând adâncurile cele strâmte ale Elespontului, sosi în Marea Egee, iar de acolo la Marea Adriatică și lăsând în stânga ostrovul Siciliei având împreună următori și pe bunii biruitori mucenici ce se aflau în celelalte racle, sosi la ostrovul Lipariei.

De aici, bunii biruitori mucenici, lăsând pe marele apostol să odihnească în locul ce și-l alesese, ei se întoarseră iarăsi unde dumnezeiasca pronie vru să odihnească fiecare dintr-înșii, și anume: Papia în Amila, cetatea Siciliei, Luchian în Mesina, Grigorie în Colimna din Calabria și Acachie în cetatea Ascalus.

Tradiția locală spune că cinstitele moaște ajunseră la Lipari la 13 februarie 264.

Apoi se arătă dumnezeiescul apostol Bartolomeu lui Agaton, episcopul Lipariei, care pogorându-se la malul mării și văzând acel mare și minunat lucru, zise:

– De unde ți-a venit Liparia această multă bogăție? Iar tu, apostolul Domnului, bine ai venit.

Voind fericitul Agaton a aseza racla la loc cinstit si văzând că nu o poate mișca cu nevoințele mulțimii, din dumnezeiască descoperire aduse o pereche de junice și legându-le cu o funie, traseră acea mare raclă cu ușurință acolo unde era voia apostolului. Aici făcu episcopul și biserică înfrumusețată apostolului si puse într-însa fericitele și cinstitele lui moaște cu racla, ca pe un odor scump, unde în toate zilele se săvârșeau minuni.

Miniatură sinaxar pentru ziua de 25 august din veacul al XIV-lea aflată în Oxford, Anglia

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 8(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Deci trecând mulți ani, în zilele împăratului Teofil, pentru mulțimea păcatelor noastre, luând agarenii cetățuia aceea în care se afla sfântul apostol si ramânând tot ostrovul Lipariei nelocuit de oameni, stăpânul cetății Venendului, întelegând apostoleștile minuni, se îndreptă cu înfierbântată credință către sfântul si chemă din cetatea amalfinilor niște oameni corăbieri si dându-le o sumă de bani, aduseră odorul cel scump.

Deci stăpânul cetății aflându-se departe de mare, porni pe episcopul locului și pe multi clerici și popor și se duse să întâmpine pe apostol ale cărui sfinte moaște aducându-le în cetatea Venendei, le puse în loc cinstit de unde săvârșea marele apostol tămăduiri tuturor celor ce se aflau acolo.

Pomenirea sfântului apostol al Domnului Bartolomeu se mai săvârșește și în ziua de 11 iunie, dimpreună cu cea a sfântului apostol Barnaba.

+ * + * +

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 9.1

Arătatu-te-ai ca un soare mare Bisericii, cu strălucirile învățăturilor și cu înfricoșătoare minuni, luminând pe cei ce te cântă pe tine, Batrolomeu, apostolul Domnului. (Condacul Sfântului, glasul al 4-lea)

Păzește turma ta de furtuna păcatelor și a primejdiilor și a necazurilor celor potrivnice, povățuindu-ne pe noi, mărite, prin darul tău pururea, către limanurile cele mântuitoare.

Pomenirea ta cea plină de lumină și vestită văzătorule de Hristos, înțelepte Bartolomeu, ne-a strălucit nouă luminând pe toți. Pentru care te rugăm pe tine, adu-ți aminte de noi toți, mântuindu-ne de toată împrejurarea cea potrivnică, prin rugăciunile tale. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 2

1. Aducerea moastelor Sf Ap Bartolomeu de la Anastasiopolis la Lipari (580) 1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Cuvios Arsenie de Komel, Rusia (24 august)

4. Cuv Arsenie, staretul Man Komel din Rusia (1550) 2.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Codrii adânci ai Komelului, care acoperă partea de miazănoapte a ținutului Vologdei, au fost de-a lungul vremii sălaș multor și mari nevoitori și întemeietori de mănăstiri. Sfântul Arsernie este ultimul din pleiada acelor părinți cu viață sfântă. Pădurile acestea au fost locuite de nevoitori ai vestitei lavre a Sfântului Serghie de Radonej.

Cuviosul Arsenie se trăgea din neamul nobililor Suhorusov. Îmbrăcând haina monahală în lavra Sfântului Serghie, își smerea trupul și își înăbușea patimile cu munca și cu postul, străduindu-se mereu să-și întărească sufletul cu rugăciunea, cu citirea cărților folositoare de suflet, precum și cu transcrierea acestora, fie pentru folosul mănăstirii sale, fie pentru alte mănăstiri sau biserici. Până astăzi se păstrează în marea lavră un Evangheliar copiat în 1506 de mâinile sale.

Pentru viața sa aleasă, în anul 1525, obștea dori să-l aleagă întâistătăror al lavrei, iară el nedorind ranguri și vrednicii, se lăsă înduplecat doar de lacrimile fraților, socotind-o a fi o ascultare. Iubitor de sărăcie și osteneală, cuviosul Arsenie socoti vrednicia aceasta numai ca un mod de a se pune în slujba tuturor, uitându-se adesea pe sine.

Ca egumen al lavrei, întâmpina și conducea pe cnejii și boierii care vizitau mănăstirea cu îmbrăcămintea  peticită și mai săracă decât a celorlalți frați.

Odată marele cneaz Vasilie Ivanovici întrebă pe frații mănăstirii:

– Oare de ce egumenul vostru umblă așa de prost îmbrăcat?

Aceștia răspunseră:

– Îndrumătorul nostru este un adevărat rob al lui Dumnezeu și trăiește în Dumnezeu; nu-i stă gândul decât la cum ar putea să plece de la noi și se se retragă în pustie.

Apoi îl rugară pe cneaz să îl înduplece pe egumen să nu plece de la ei. La stăruințele acestuia, sfântul Arsenie mai rămase în mănăstire. Astfel mai trecută 2 ani, iar el neputându-se împotrivii îndemnului inimii sale, se hotărî să părăsească lavra în taină și să se retragă în locuri neștiute de nimeni.

Deci în anul 1527, merse în ținutul Vologdei, către izvoarele râulețului Babaika  ridicându-și pe locul unde apăruse în chip minunat o icoană a Maicii Domnului Odighitria (Îndrumătoarea) o chilioară. Totuși la locul acela veneau pelerini, astfel că după puțină vreme se mută într-un loc plin de mărăcinișuri și greu de pătruns. Când ajunse sfântul Arsenie acolo, locul se umplu de o lumină mare ca semn al binecuvântării Domnului. Umplându-se de bucurie, înfipse o cruce în pământ și își făcu o chilioară.

Curând, țăranii care veneau acolo pentru tăiatul lemnelor, socotind că sfântul Arsenie le călca teritoriul, îi distruseră chilia, ucigându-l pe un bătrân pe care sfântul părinte îl aduse cu sine să-i fie ajutor.

Sfântul Arsenie, pentru a nu le mai stărni mânia tăranilor, merse în pădurea Siligon, pe un râuleț numit Nigor sau Maslianka, începând a se nevoi acolo. Cu timpul, râvnitorii evlaviei îl descoperiră începând a-l căuta pentru sfat duhovnicesc. Între timp tătarii invadară ținutul Vologdei trecând tot ce întâlneau prin foc și sabie. Iat locuitorii din părțile acelea părăseau cu sutele satele și se refugiau în pădurea Siligon. Tătarii încercară să răzbească până acolo, însă fură opriți de o putere nevăzută.

În anul 1530, văzându-și liniștea tulburată de mulțimea oamenilor care locuiau pădurea, sfântul Arsenie încredință schitul unuia dintre ucenici și se întoarse, împreună cu ucenicul său Gherman, la vechiul loc unde înfipsese crucea, având acum hrisov de la marele cneaz Vasilie care îl luase sub protecția sa. Pădurea era plină de urși pe care îi smeri cu rugăciunea, încât aceștia le cedau bârlogurile.

Când se adunară mai mulți ucenici, ridicară o biserică închinată Asezării brăului Maicii Domnului la Vlaherna. Totuși nu dădu uitării nici schitul devenit de-acum mănăstire din pădurea Siligon, bătând de multe ori drumul între cele două așezăminte și obșnuind să stea de vorbă cu oamenii pe care îi întâlnea pe cale despre mântuirea sufletului. Uneori se abătea și prin sate rămânând acolo chiar și mai multe zile, pentru a-i învăța pe oamenii de rând prin cuvântul său.

Odată, pe când mustra un țăran ce lucrau în zi de sărbătoare, se stârni un vânt puternic ce mătură snopii ce-i lucrase.

Oprindu-se la casele săracilor, nu le îngăduia să îi gătească mâncare aparte, mulțumindu-se cu ceea ce se găsea.

Cuviosul părinte se mută la cele de Sus la 24 august 1550.

La 100 de ani după fericita sa adormire, egumenul Ioasaf construi o biserică de zid cu două paraclise: unul al Sfântului Serghie de Radonej și altul al Sfântului Arsenie de Komel, în locul în care acesta își doarme somnul de veci în așteptarea Învierii celei de obște, cinstitele sale moaște nefiind puse la vedere.

+ * + * +

Viața Sfântului Cuvios Arsenie de Komel poate fi aflată în:

Patericul Lavrei Sf Serghie de Radonej

+ * + * +

4. Cuv Arsenie, staretul Man Komel din Rusia (1550) 1(Sursă: http://pravicon.com/)

4. Cuv Arsenie, staretul Man Komel din Rusia (1550) 6.1(Sursă: http://pravicon.com/)

4. Cuv Arsenie, staretul Man Komel din Rusia (1550) 5

4. Cuv Arsenie, staretul Man Komel din Rusia (1550) 3.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Published in: on 24 August, 2014 at 16:51  Comments (2)  
Tags: , , , , , ,

Sfântul Ierarh Calinic, patriarhul Constantinopolului, Turcia (23 august)

6. Sf Ier Calinic, patriarhul Constantinopolului (705) 2Icoană veche rusească pictată de maica Iuliania Socolova (clic aici), autoare a cărții „Truda iconarului” (clic aici)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Acesta a fost patriarh al Constantinopolului în perioada 693-705. Mai înainte a fost preot la bisericii Maicii Domnului din Vlaherne, iar pentru bunătățile cele dumnezeiești sălășluite într-însul, fu hirotonit arhiepiscop al Constantinopolului în anul 693, după izgonirea în Armenia și adomirea sfântului patriarh Pavel mărturisitorul (686-693, pomenit la 6 noiembrie).

Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului (6 noiembrie)

Sf Ier Pavel Marturisitorul, patriarhul Constantinopolului 1Frescă săvârșită în anul 1547 ce se află în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Urcarea sa pe tronul patriarhal se petrecu în zilele crudului împărat Iustinian cel tânăr (685-695), nepotul lui Iraclie, care cugetând multe scârbe împotriva lui, îi porunci odată să binecuvânteze surpatarea bisericii Născătoarei de Dumnezeu ce se numea a Mitropoliilor.

Însă sfântul Calinic îi răspunse că nu este rugăciune de stricăciune a locașurilor sfinte, ci mai vârtos de zidire, căci Dumnezeu a făcut lumea spre întărire, nu spre stricăciune. Deci grăbindu-l cei ce erau trimiși, și supărându-l și silindu-l, zise sfântul Calinic:

– Slavă Ție, Hristoase, Celui ce pururea îngăduiești.

Și îndată biserica se surpă.

Deci fiind scos împăratul din împărăție, pentru multele lui fapte rele, și tăindu-i-se nasul fu izgonit în Cherson, ținut aflat în sudul Crimeei. Și de acolo scăpând, luă ajutor de oști de la bulgari și mergând la zidurile Constantinopolului, plecă cu vicleșug pe sfântul Calinic și pe tot sfatul care ieși primindu-l.

Apoi îsi călcă jurământul ce-l făcuse pe cinstita Cruce și pe Sfânta Evanghelie și pe cinstitul Trup și Sânge. Și cum intră în cetate, îndată umplu cetatea de omor. Și fu răpit sfântul Calinic de ostașii lui și izgonit la Roma, arătându-i Iustinian nasul cel tăiat și chinuindu-l.

Apoi ducându-l la Roma, îl puse la o temelie de zid și îl zidi pe dinafară, căci așa poruncise tiranul. Și peste 40 de zile spărgând zidul, fu aflat încă viu cu suflet. Mai trăind încă 4 zile după aceea, ce mută către Domnul fiind îngropat în biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel, precum porunciseră trimișii papei ce era atunci la Roma. De atunci s-a aflat cald mijlocitor pentru toți cei se îi săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Pe icoana sfântului Calinic stă scris patriarh al Țarigradului, căci acesta este numele cu care slavona si româna veche numeau cetatea Constantinopolului. În slavonă, „țarĭgradŭ” însemna oraș împărătesc, fiind format din „țarĭ” ce se tâlcuia împărat și „gradŭ” ce însemna oraș.

6. Sf Ier Calinic, patriarhul Constantinopolului (705) 3(Sursă: http://pravicon.com/)

Published in: on 23 August, 2014 at 07:45  Comments (1)  
Tags: , , , , , ,

Sfânta Muceniță Vasa și copiii săi, Teognie, Agapie și Pist, din Edesa, Grecia (21 august)

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 2.1(Sursă: http://iconsv.ru/)

Aceasta a trăit în veacul al III-lea, în vremea împăratului Maximian, în cetatea Edesa. Însoţindu-se cu un oarecare slujitor idolesc pe nume Valerie, născu trei fii: Teognie, Agapie şi Pist, pe care îi crescu în credinţa creştină, după cum o deprinse de la strămoşii săi.

Fiind pârâtă de bărbatul său, fu adusă înaintea judecătorului, şi mărturisi că este creştină; pentru aceasta fu aruncată în temniţă cu fiii săi. După aceasta, scoţând-o la judecată, îi chinuiră pe fiii săi înaintea ochilor ei. Întâi pe Teognie îl spânzurară şi după aceea îl strujiră; apoi lui Agapie îi jupuiră pielea capului până la piept, însă el tăcea, nezicând nimic; apoi pe al treilea îl munciră în tot chipul. Iar maica, privind la pătimirea fiilor ei, îi întărea spre nevoinţă şi îi îndemna cu rugăminte.

Toţi aceşti trei prunci, suferind cu bărbăţie muncile pentru Hristos, fură tăiaţi cu sabia. Iar sfânta Vasa, maica lor, se bucură că trimisese mai înainte la Hristos pe iubiţii săi fii.

Miniatură sinaxar pentru ziua de 21 august din veacul al XIV-lea aflată în Oxford, Anglia

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 12.1(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Apoi chinuitorii o puseră în legăturile temniţei, unde fiind chinuită de foame, luă hrană din mâna îngerului şi se întări spre cea mai mare pătimire.

După aceasta, find dusă în Macedonia din porunca chinuitorului, şi acolo, silind-o la necurata jertfă, nu se supuse. Drept aceea, mai întâi fu aruncată în apă, apoi în foc şi după aceea o bătură cu pietre, însă din toate acele chinuri rămase nevătămată.

Apoi, aducând-o în capiştea idolească, ea apucă pe idolul Die, îl aruncă la pământ şi îl sfărâmă. După aceea dând-o spre mâncare fiarelor, acestea nu se atinseră de dânsa, apoi o aruncară în mare, departe de mal ca la 30 de stadii, şi cei ce priveau la dânsa văzură cum trei bărbaţi luminoşi, care străluceau mai mult decât soarele, o aduseră în corabie şi o puseră pe scaun. Iar după 8 zile se arătă ostaşilor într-o insulă oarecare, care era în Helespont.

Iar dregătorul din Macedonia, cu numele Filip, înştiinţându-se de acest lucru, scrise lui Consularie al Cizicului, din eparhia Helespontului, ca să o prindă. Deci acela, prinzând pe sfânta, o sili la jertfa idolească, însă, văzând că nu se pleacă nicidecum, porunci să-i lege mâinile înapoi şi, cu bătaie cumplită sfărâmându-i toate mădularele, la sfârşit îi tăie cinstitul ei cap.

Astfel sfânta îşi dădu sufletul în mâinile lui Dumnezeu dinaintea Căruia mijlocește fără oprire dimpreună cu fiii săi pentru cei ce le săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 2.2

A ta pomenire lăudând cu bucurie, preamărită, roagă-te, fericită, ca să mi se dea luminare, și iertare de greșelile cele de suflet stricătoare.

Ca o adevărată întreagă porumbiță, ca o turturea care ai iubit pe Dumnezeu și ca o rândunea cu dumnezeieștii pui zburând la ceruri, te-ai sălășluit la dumnezeiasca stăpânire cea gânditoare, trecând iarna și vânturile demonilor, Vasa, pe care cu dragoste te fericim.

De Dumnezeu purtătoare răsărit-ai cu adevărat ca o luminoasă lună și bine împodobită, aducând cu darul ceata dumnezeiască de stele luminoase a celor ce au ieșit din pântecele tău; iar acum lumea, cu rază fără materie, străluciți, fericiților. (Din Canonul Sfintei ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 11(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 1(Sursă: http://images.oca.org/)

Sf Mc Vasa(Sursă: http://www.rus-icons.info/)

Sf Mc Vasa(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Luchie Sfetnicul din Cirene, Libia, Africa (20 august)

Chip al scriitorului de odinioara Sf Nicodim Aghioritul3

Acesta era din vechea cetate Cirene, cea din Libia, și era mai mare al sfatului cetății, întrecând pe cei ce erau cu dânsul cu mărimea și tăria trupului.

Mai înainte era cuprins de rătăcirea slujirii idolilor, iar după chinuirea sfințitului mucenic Teodor, episcopul acelei cetăți (pomenit la 4 iulie), umplându-se și el de darul lui Hristos, primi dumnezeiescul Botez.

Sfântul Sfințit Mucenic Teodor, episcopul Cirenei, Libia (pomenit la 4 iulie)

10. Sf Sf Mc Teodor, episcop al Cirenei, Libia (310) 1.1(Sursă: http://www.icon-art.ru/)

Sfântul Luchie îl înduplecă și pe guvernatorul Dignian să creadă în Hristos, apoi merse împreună cu dânsul în Cipru. Deci, văzând acolo unde erau creștinii dați la chinuri și omorâți și umplându-se de dumnezeiască râvnă, pe ascuns de Dignian se dădu pe sine chinuitorilor, căci răsturnând cu piciorul jertfelnicul idolilor, tiranul acelui ținut porunci a i se tăia capul.

Astfel primi bineplăcutul Domnului Luchie cununa muceniciei la începutul veacului al IV-lea, sălășluindu-se în Ceruri de unde pururea se roagă pentru cei ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Cetatea Cirene, Libia, Africa

5. Sf Mc Luchie sfetnicul 3 Cirene, Libia(Sursă: http://www.bruecke-reisen.de/)

Published in: on 20 August, 2014 at 09:16  Comments (1)  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Teofan cel Nou din Muntele Nausa, Macedonia (19 august)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 1.1(Sursă: http://www.johnsanidopoulos.com/)

Acest cuvios părinte  se născu în Ioannina în anul 1590. În tinerețea sa, îmbrăcă haina monahală în mănăstirea Dochiariu din sfântul munte Athos. El se făcu tuturor pildă prin sfinţenia vieţii sale, prin privegheri, postiri, rugăciuni şi toată nevoinţa. Din această pricină, fu ales cu o inimă şi cu o gură de întreaga obşte egumen la mănăstirii.

Acesta adăposti în mănăstire pe nepotul său care, prins de turci la cucerirea Constantinopolului, fusese silit a se lepăda de dreapta credință și a primi islamul. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sfântul părinte îl eliberă pe tânăr și îl ascunse între zidurile mănăstirii învrednicindu-l a îmbrăca haina monahală.

Obștea, temându-se de mânia turcilor, începu a cârti împotriva sfântului părinte. Văzând tulburarea ce le cuprinsese inimile fraților și dorind a aduce pacea în mănăstire, cuviosul Teofan umilindu-se plecă dimpreună cu nepotul său din mănăstire și părăsind sfântul munte Athos merse în Veria, Macedonia. Acolo, în schitul Sfântului Ioan Botezătorul, sfântul Teofan ridică o biserică în cinstea Maicii Domnului.

Când obştea schitului se întări întru cuvioasa vieţuire şi întru toată virtutea, sfântul Teofan o lăsă în grija egumeniei nepotului lui, iar el se retrase într-un loc pustiu din muntele Nausa unde ridică o biserică în cinstea Sfinților Arhangheli.

Încă din timpul vieții primi darul facerii de minuni. Astfel, cuviosul părinte cu rugăciunea sa potoli furtuna izbăvind oamenii de păgubire și prefăcu apa de mare în apă bună pentru băut.

Până la sfârșitul vieții sale, sfântul Teofan se îngriji a călăuzi ambele așezăminte cu toată căldura părintească. Acestea îl priveau deopotrivă ca pe duhovnicescul lor părinte.

Ajungând la vârstă înaintată și înștiințându-se mai înainte de sfârșitul său, dădu tuturor ucenicilor săi binecuvântarea de pe urmă și se mută la cele de Sus.

Curând după adormirea sa, frații așezară cinstitul său cap într-o raclă de argint, iar trupul îl puseră înapoi în mormânt. După decenii, turcii distruseră schitul lăsând mormântul sfântului Teofan în ruină.

În veacul al XX-lea, locuitorii din Nausa aduseră racla cu cinstitul cap al sfântului Teofan înapoi în orașul lor, așezându-l cu multă evlavie în biserica Adormirii Maicii Domnului. Astăzi se află în biserica închinată lui.

În anul 1926, în mormântul sfântului Teofan din Veria fură aflate 60 de părticele de sfinte moaște ce, mai apoi, se așezară cu cinste în Sfântul Altar.

+ * + * +

Cinstitul cap al Sfântului Cuvios Teofan cel Nou

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 2.1 moastele sale(Sursă: http://imverias.blogspot.ro/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 2 moastele sale(Sursă: http://acvila30.ro/)

+ * + * +

Imagini din ziua pomenirii Sfântului Cuvios Teofan cel Nou

http://acvila30.ro/nausa-si-a-praznuit-ocrotitorul-cuviosul-teofan-photo-gr/ (clic aici)

+ * + * +

Cuvânt al Sfântului Ierarh Nicolae Velimirovici (clic aici, pomenit la 5 martie) despre Sfântul Cuvios Teofan cel Nou

Cugetare: Când peste oameni nevinovaţi se abat nenorociri neaşteptate, bine le este lor să nu înceapă a se jelui cârtind, ci mai vârtos să vadă în ele degetul Proniei lui Dumnezeu. Căci prin acele nenorociri Dumnezeu voieşte să ne chivernisească nouă, celor ce ne socotim nevinovaţi, un bine mai mare.

A fost adusă întru o bună zi egumenului mănăstirii Dochiaru, sfântul Teofan [cel Nou], vestea că turcii l-au prins viu pe fiul surorii lui, l-au forţat să treacă la islam şi l-au dus cu ei la Constantinopol. Sfântul Teofan atunci a ieşit imediat din Munte cu destinaţia Constantinopol, unde cu ajutorul lui Dumnezeu l-a aflat pe nepotul lui. El şi-a scos nepotul din Constantinopol în mare taină, şi l-a adus apoi cu sine în Sfântul Munte, la mănăstirea lui. Acolo l-a întors pe nepot la credinţa creştină şi l-a tuns monah. Din această pricină călugării au început să cârtească împotriva egumenului şi a nepotului lui, zicând că din pricina lor se va abate asupra mănăstirii mânia turcilor, care vor veni şi îi vor ucide, distrugând şi mînăstirea. Neştiind cum să facă mai bine, sfântul Teofan atunci a părăsit nu doar mănăstirea Dochiaru, ci şi Sfîntul Munte cu totul, retrăgându-se împreună cu nepotul lui la Veria, în Macedonia. Lucrarea sfântă a lui Teofan la Veria, şi mai apoi în Muntele Nausa, a dovedit cât de providenţială a fost acea nenorocire pentru binele mai larg al Bisericii. Căci ceea ce Sfântul Teofan nu putuse niciodată împlini în Sfântul Munte, el a desăvârşit în aceste alte locuri ale stăpânirii lui Dumnezeu în care a fost nevoit să se retragă din pricina nenorocirii: el a întemeiat în Macedonia două mănăstiri în care s-au mântuit, în timp, mulţime de monahi, şi unde au aflat izbăvire şi întărire mulţime de popor. De asemenea, sfintele lui moaşte s-au făcut izvor de binefaceri sfinte şi de aflare a credinţei creştine printre mulţi oameni necredincioşi sau slabi în credinţă.

Astfel rânduiește Dumnezeu vieţile oamenilor întru dumnezeiască înţelepciunea Sa, întorcând spre cel mai mare bine nenorociri ce par a aduce cu ele sfârşitul oricărui bine.

+ * + * +

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 3(Sursă: http://www.pigizois.net/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 5.1(Sursă: http://www.imverias.gr/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 4(Sursă: http://eleytheriadhs.blogspot.ro/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 6(Sursă: http://www.doxologia.ro/)

+ * + * +

Biserca Sfântul Cuvios Teofan cel Nou

4. Biserica Sf Cuv Teofan cel Nou 1(Sursă: http://www.johnsanidopoulos.com/)

+ * + * +

Schitul Sfântul Ioan Botezătorul

4. Schitul Sf Ioan Botezatorul 1(Sursă: http://www.johnsanidopoulos.com/)

Published in: on 19 August, 2014 at 09:30  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , ,