Sfânta Muceniță Alexandra, împărăteasă a Imperiului Roman (21 aprilie)

Sf Mc Alexandra imparateasa 7.2(Sursă: http://pravicon.com/)

Aceasta a fost soţia lui Diocleţian, împărat al Imperiului Roman de Răsărit.

În anul 303, privind sfânta Alexandra la feluritele chinuri cumplite ale sfântului mare mucenic Gheorghe în urma cărora acesta rămânea viu și sănătos, se înfățișă dinaintea soțului său Dioclețian, în vreme ce acesta aducea jertfă idolilor, mărturisindu-se pe sine că este creștină.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință (pomenit la 23 aprilie)

Sf Mare Mc Gheorghe Purtatorul de biruinta 1.1 si Sf Mc Alexandra(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

Pentru aceea fu pusă în închisoare, iar mai apoi se dădu hotărâre să fie tăiaţi cei doi, Gheorghe şi Alexandra.

Aflând această hotărâre a împăratului pe când se afla în închisoare, sfânta Alexandra se rugă lui Dumnezeu şi își dădu sufletul, sălășluindu-se în odihna cea gătită ei de Iubitorul de oameni Dumnezeu dinaintea Căruia pururea mijlocește pentru toți cei ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Viața și paraclisul Sfintei Mucenițe Alexandra împărăteasa pot fi aflate în:

Sf Mc Alexandra imparateasa 14+ * + * +

Sfânta Muceniță Alexandra împărăteasa și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Sf Mare Mc Gheorghe Purtatorul de biruinta 6.1 si Sf Mc Alexandra(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mare Mc Gheorghe Purtatorul de biruinta 2.1 si Sf Mc Alexandra(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mare Mc Gheorghe Purtatorul de biruinta 5.1 si Sf Mc Alexandra(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mare Mc Gheorghe Purtatorul de biruinta 3.1 si Sf Mc Alexandra(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mare Mc Gheorghe Purtatorul de biruinta 4.1 si Sf Mc Alexandra(Sursă: http://pravicon.com/)

+ * + * +

Sfânta Muceniță Alexandra împărăteasa și Sfântul Ierarh Mihail, mitropolitul Kievului

Sf Mc Alexandra imparateasa 12.1 si Sf Ier Mihai, mitropolitul Kievului(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfânta Muceniță Alexandra împărăteasa și Sfântul Ierarh Dimitrie, mitropolitul Rostovului

Sf Mc Alexandra imparateasa 11.1 si Sf Ier Dimitrie, mitropolitul Rostovului(Sursă: http://pravicon.com/)

+ * + * +

Sf Mc Alexandra imparateasa 13(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mc Alexandra imparateasa 6.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mc Alexandra imparateasa 8.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mc Alexandra imparateasa 3.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mc Alexandra imparateasa 5(Sursă: http://pravicon.com/)

Sf Mc Alexandra imparateasa 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfânta Cuvioasă Ipomoni, în lume împărăteasa bizantină Elena, Constantinopol, Turcia (13 martie)

Sf imparateasa Ipomoni, Constantinopol, Bizant 1.1(Sursă: http://www.immspartis.gr/)

Aceasta a fost fiica împăraților slavi Constantin Dragastes și a soției sale, vițe alese ale neamului domnesc sârb al lui Ștefan Nemania, care a dat Bisericii noastre mulți sfinți.

Sfântul Cuvios Simeon izvorâtorul de mir, în lume Ștefan Nemania, mare jupan sârb (clic aici, pomenit la 13 februarie), și urmașii săi trecuți în rândul sfinților

Sf Simeon izvoratorul de mir de la Man Hilandar din Sf Munte marele jupan Stefan Nemania Serbia 1200 12.1(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1893/s1893003.jpg)

Născută în jurul anului 1372, primi la naștere numele Elena Dragastes. Crescând într-un neam domnesc ales prin credința vie păstrată de-a lungul veacurilor, sfânta Ipomoni primi o educație laică deosebită, însă pe lângă iscusința minții și cultura aleasă, avea sădită în inima sa din fragedă pruncie o evlavie adâncă pentru cele ale Bisericii și o credință ce mai târziu i-au călăuzit pașii pe calea mult încercată a vieții sale.

În primăvara anului 1391, la vârsta de 19 ani, sfânta Ipomoni se căsători cu Manuil al II-lea Paleologul care la numai câteva zile mai apoi deveni împărat al Bizanțului.

Manuil al II-lea Paleologul (1350-1425, împărat bizantin în perioada 1391-1425)

Manuel al II-lea Paleologul 1(Sursă: http://www.hellenicaworld.com/)

Noua viață a sfintei se arătă dintru început plină de încercări din pricina frământărilor și dezbinărilor din sânul Imperiului Bizantin. Însă peste toate sfânta Ipomoni trecu prin credința nestrămutată în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

Ca împărăteasă iubi poporul, fiind asemenea unei mame pentru oricine se apropia de dânsa căci dăruia tuturor mângâiere sufletească și cuvânt ziditor de suflet. Tot ceea ce săvârșea era însoțit de rugăciune.

Filosoful Georgios Plethon scrie despre dânsa că „a dat dovadă de inteligență și curaj, mai mult decât oricare femeie a vremii sale”.

Ca soție, sfânta împărăteasă se arătă credincioasă soțului său Manuil alături de care petrecu vreme de 35 de ani, lucrând împreună virtuțile prin cuvinte și fapte. Iară Dumnezeu le dărui 8 copii dintre care 2 urcară pe tronul imperial, Ioan al VIII-lea și Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin, Teodor, Dimitrie și Toma deveniră conducători ai Mistrei, iar Andronic al Tesalonicului. Cele două fete trecură la cele veșnice la o vârstă fragedă.

Sf imparateasa Ipomoni, Constantinopol, Bizant 2(Sursă: http://armenisths.blogspot.ro/)

Pe toți copiii săi sfânta Ipomoni îi crescu în dragostea pentru Dumnezeu și pentru virtute, prin rugăciuni și lacrimi. Astfel, 3 dintre copii deveniră mai târziu monahi, Teodor și Andronic îmbrăcând îngereasca haină în Mănăstirea Pantocrator, iar Dimitrie în Mănăstirea Didymoteicho.

Iar soțul său, împăratul Manuil al II-lea, lăsând tronul fiului său Ioan al VIII-lea, cu 2 săptămâni înaintea mutării sale la cele veșnice, îmbrăcă și el haina monahală la Mănăstirea Pantocrator primind numele Matei.

În anul 1425, îndată după moartea soțului său, sfânta împărăteasă îmbrăcă haina monahală cu numele Ipomoni, ce se tâlcuiește „răbdare”, în Mănăstirea Sfintei Marta în care se nevoi vreme de 25 de ani.

Deși fusese mai înainte împărăteasă, sfânta Ipomoni ajuta la toate treburile în mănăstire împreună cu celelalte maici, făcându-se ascultătoare întru totul Împărătesei Cerurilor.

Sfanta Ipomoni ctitori un așezământ pentru bătrâni. Acesta purta numele „Nădejdea celor deznădăjduiți” se afla în Mănăstirea Sfântul Ioan unde se aflau și cinstitele moaște ale sfântului cuvios Patapie Tebeul față de care sfânta Ipomoni avea o evlavie deosebită.

Sfântul Cuvios Patapie Tebeul, Egipt (pomenit la 8 decembrie)

Sf Cuv Patapie Tebeul, Egipt 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Purtarea de grijă a Domnului a rânduit ca sfânta Ipomoni să nu trăiască ultimele momente tragice ale Imperiului Bizantin, chemând-o la El în ziua de 13 martie 1450, cu 3 ani înainte de căderea Constantinopolului sub turcii otomani. Fiul său, Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul basileu bizantin, muri în timpul căderii Constantinopolului în ziua de 29 mai 1453.

Sfânta Ipomoni fu înmormântată în Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol. După cucerirea Constantinopolului de către turci, în 1453, Angelis Notara, un nepot al sfintei Ipomoni, mută pe Muntele Geraneia, in orașul Loutraki, Corint, Grecia, într-o peșteră, moaștele sfantului Patapie Tebeul. În peșteră fu zugrăvită o icoană a sfântului Patapie alături de care fu înfățișată și sfânta Ipomoni, astfel iconarul vădind cinstea deosebită pe care sfânta i-o purtă sfântului Patapie. Tot în peșteră fu adus și capul sfintei Ipomoni.

În anul 1952, părintele Nectarie Marmarinos înființă pe locul peșterii sfântului Patapie Mănăstirea Sfântul Patapie (Loutraki) unde se păstrează până astăzi cinstitul cap al sfintei Ipomoni.

Pomenirea sfintei Ipomoni este săvârșită în ziua de 13 martie (ziua mutării sale la odihna cea de sus, 1450) și pe 29 mai (ziua căderii Constantinopolului și a mutării la cele veșnice a fiului său, împăratul Constantin al XI-lea Paleologul, 1453).

+ * + * +

Cinstitul cap al Sfintei Ipomoni, împărăteasa Bizanțului

Sf imparateasa Ipomoni, Constantinopol, Bizant 4(Sursă: http://www.rel.gr/)

+ * + * +

Sf imparateasa Ipomoni, Constantinopol, Bizant 5(Sursă: https://antexoume.files.wordpress.com/)

+ * + * +

Mănăstirea Didymoteicho de odinioară unde îmbrăcă haina monahală Dimitrie, fiul sfintei împărătese Ipomoni, Grecia

Man Didymoteicho 1(Sursă: http://meetgreece.eu/)

+ * + * +

Peștera Sfântului Cuvios Patapie Tebeul, Grecia

Pestera Sf Cuv Patapie Tebeul 2(Sursă: http://content-mcdn.ethnos.gr/)

??????????(Sursă: http://www.hotelsegas.com/)

Pestera Sf Cuv Patapie Tebeul 3(Sursă: http://www.liveinternet.ru/)

Published in: on 13 Martie, 2015 at 10:46  Comments (1)  
Tags: , , , , , ,

Sfânta Sofia, prinţesă de Sluţk, Belarus (19 martie)

(Sursă: http://www.icon-art.ru/icons/show/2157/700×1200/Sofija_Sluckaja_knjazhna.jpg)

(Sursă: http://zhurnal.lib.ru/img/p/prokopchuk_artur_andreewich/msworddoc-15/_-_1_1.jpg)

Aceasta a fost ultima descendentă a vestitei familii de prinţi de Sluţk şi Kopil, care la rândul lor erau urmaşi ai marelui prinţ Alherd din neamul Rurick. Dintre mlădiţele acestui neam au fost mari prinţi ai Kievului, iar alţii guvernatori ai Novgorodului.

Sfânta Sofia se născu la 1 mai 1585. În anul naşterii sale, mama sa se mută la cele veşnice, iar un an mai târziu, la 6 mai, o urmă şi tatăl său. Micuţa orfană fu încredinţată rudelor îndepărtate, care datorită averii mari moştenite de Sofia, putură să îşi stingă datoriile şi să îşi sporească averile: mai întâi fu crescută de Iuri Ciodkiewicz, guvernator al Zhmudului, care o luă cu sine în Vilna (sau Vilnius), iar mai apoi de Ieronim Ciodkiewicz, castelan al Vilnei. Tot pentru pentru această pricină, fu semnată o înţelegere prin care urma ca la vârsta cuvenită Sofia să se căsătorească cu Ianusz Radzivil, prinţ de Nesvij (clic aici).

Astfel, prinţului Ianusz i se îngădui să o vadă pe prinţesa de numai 11 ani, care locuia pe atunci pe moşia guvernatorului Iuri Ciodkiewicz din Vilna.

La puţină vreme, Radzivilii puseră interdicţie pe proprietăţile lui Ciodkiewicz din micul orăşel Kopil, în apropiere de Orşa. Datornicii mâniaţi, interziseră îndată întânirile dintre prinţul Ianusz şi prinţesa Sofia. Nici unii dintre ei nu se gândeau să renunţe la mânia lor, cu toţii se pregăteau de luptă. Astfel, Radzivilii adunară 6000 de ostaşi şi îşi întăriră palatul cu turnuri, iar  Ciodkiewiczii, la rândul lor, adunară 24 de tunuri şi 2000 de ostaşi dintre slujitorii lor. O sângeroară luptă era pe cale să se dezlănţuie în centrul oraşului, însă din mila lui Dumnezeu trimişii împăratului izbutiră să împiedice izbucnirea luptei, aducând pace între cele două familii.

Se încheie un nou acord prin care despăgubirile cerute de Radzivili să fie şterse, iar Ciodkiewiczii primiră certificat de bună administrare a avuţiilor prinţesei Sofia.

Când Sofia împlini vârsta cuvenită, prinţul Ianusz ceru la 20 iulie 1600 binecuvântarea papei de a lua de soţie pe prinţesa Sofia de Sluţk care era neclintită în  a rămâne ortodoxă şi a-şi boteza copiii în credinţa sa ortodoxă.

Căsătoria celor doi avu loc în una dintre catedralele din Brest după rânduiala ortodoxă. Potrivit cercetărilor, circumstanţele în care se realiză o slujbă de cununie ortodoxă între două persoane de religii diferite şi mai apoi condiţia creşterii copiilor în credinţa ortodoxă fură discutate mai târziu de patriarhul Constantinopolului şi papa al Romei într-o serie de scrisori.

Viaţa prinţesei Sofia plină de mâhniri alături de lăcomia Ciodkiewiczilor nu se schimbă nici după nunta sa. Sfânta Sofia era ca o mlădiţă bună binecuvântată de Dumnezeu să aducă roadă bogată în ciuda locului neprielnic. Credinţa în multiubitoarea purtare de grijă a Domnului îi era singura bucurie şi mângâiere, căci se obişnuise să se roage îndelung în toate durerile sale încă din fragedă pruncie. Iar o durere nouă se adăugă la cele pe care le purta de multă vreme, unirea bisericii cu Roma, proclamată de marele duce al Lituaniei în 1596.

La vremea acelei neîngăduite uniri a bisericii, prinţesa Sofia deţinea proprietatea Sluţk. Ea fu cea care apără dreapta credinţă ortodoxă şi îi ocroti pe locuitori de violenţele uniaţilor. Astfel, tânăra prinţesă avu o mare înrâurire asupra creştinilor ortodocşi ai locurilor acelora, sprijinind Biserica locului atât în plan duhovnicesc, cât şi material. Datorită acestui sprijin neclintit al sfintei prinţese, credincioşii se uniră într-o frăţie a Sluţkului pusă sub ocrotirea Schimbării la Faţă al cărei ţel era apărarea dreptei credinţe.

Sfânta Sofia sprijini cu multă dăruire activităţile acestei frăţii. Chiar dacă soţul ei era catolic, aceasta îl înduplecă să vorbească  împăratului despre darea unei legi care să împiedice forţarea ortodocşilor la unirea cu catolicii. Legea fu dată şi rămase ce cea mai însemnată încercare a sfintei Sofia de a apăra, şi în plan legislativ, dreapta credinţă. Datorită eforturilor sale, Sluţk rămase singurul oraş din Belarus care supravieţui presiunilor uniaţilor şi care şi-a păstrat întreagă şi neschimbată credinţa cea dreaptă.

Sfânta Sofia a avut o înrâurire atât de puternică, încât soţul ei emise o serie de edicte de susţinere a Ortodoxiei. Într-unul dintre acestea, stătea scris: „bisericile şi mănăstirile pravoslavnicilor creştini de pe proprietatea mea să rămână aşa cum sunt, iar urmaşii mei să nu schimbe nimic într-însele”.

Pe lângă sprijinul în plan legislativ, prinţesa Sofia se îngriji şi de mănăstiri, biserici şi de cler, prin donaţii însemnate, veşminte scumpe, brodate cu aur şi argint, precum şi prin ridicare de noi biserici. Adesea mergea în pelerinaje până la cele mai îndepărtate parohii de ziua cinstirii sfinţilor ocrotitori ai fiecăreia.

Datorită ostenenlilor, râvnei şi nemăsuratei evlavii a sfintei prinţese Sofia, Sluţkul deveni un important centru de spiritualitate a Belarusului, asemeni unei cetăţi de neclintit a Ortodoxiei. Pentru aceasta deveni şi centru al administraţiei bisericeşti unde se strângeau iubitorii de neam şi credinţă.

Sfânta Sofia se mută la cele veşnice la 19 martie 1612, la naşterea primului ei prunc. Avea vârsta de 26 de ani. Mai apoi, aflându-se trupul ei necuprins de stricăciune şi plin de bună mireasmă, fu dus la Catedrala Sfântului Duh din Minsk unde odihneşte până astăzi, răspândind razele preastrălucitoare ale minunilor, mijlocind dinaintea lui Dumnezeu pentru ajutorul, ocrotirea şi păstrarea dreptei credinţei în popor.

Proslăvirea sa cu sfinţii se săvârşi în anul 1983.

+ * + * +

Moaştele Sfintei Sofia Sluţkaia aflate în Catedrala Sfântului Duh din Minsk

(Sursă: http://hramlavrenty-svetoch.narod.ru/ikony/20/Sofia_23b.jpg)

+ * + * +

(Sursă: http://fotki.yandex.ru/users/olgador-dor/view/344957?page=0)

+ * + * +

(Sursă: http://minskcath.anitex.by/images/icons/sofia02.jpg)

(Sursă: http://www.mrosso.narod.ru/icona.iv/iv71.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1935/s1935001.jpg)

(Sursă: http://www.icon-art.ru/icons/show/821/700×1200/Svjataja_Sofija_Sluckaja_knjazhna.jpg)

+ * + * +

(Sursă: http://minsk1.net/images/uploads/82c2eb204c4f323d45965c752a4474f9.jpg)

+ * + * +

Catedrala Sfântului Duh din Minsk

(Sursă: http://www.liveinternet.ru/)

Published in: on 20 Martie, 2012 at 15:42  Comments (1)  
Tags: , , , , ,

Sfânta Teodora împărăteasa, apărătoarea Ortodoxiei, Constantinopol (11 februarie)

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/)

Sfânta Teodora s-a născut din părinţi străluciţi şi evlavioşi, care au crescut-o la Constantinopol, cetatea de scaun a împărăţiei. Era dăruită de Dumnezeu cu isteţime şi aleasă frumuseţe.

La 4 iunie 830, ea se căsători cu răucredinciosul Teofil, la un an după ce acesta ajunsese împăratul Bizanţului, cu care dădu naştere la 7 copii: 5 fete şi 2 băieţi.

Însă liniştea familiei lor era umbrită de nemăsurata ură a lui Teofil faţă de sfintele icoane ale Bisericii şi de silnica lui prigoană asupra închinătorilor lor. Teodora se împotrivi soţului în această privinţă, continuând să cinstească sfintele chipuri. Ea izbuti să-l scape din închisoare pe cel mai strălucit zugrav de icoane din acea vreme, sfântul Lazăr (17 noiembrie).

Când împăratul Teofil muri, în 842, sfânta Teodora luă în stăpânire tronul în locul fiului ei Mihail, care era prea mic să domnească singur. Ea folosit acest prilej spre a face să fie ales ca patriarh al Constantinopolului un cinstitor al icoanelor, Metodie, şi spre a convoca un sinod al Bisericii în luna martie a anului 843, care a reaşezat închinarea sfintelor icoane.

Totuşi ea stărui ca sinodul să nu osândească pe soţul ei abia răposat, mărturisind că acesta se căise pe patul de moarte de urăciunea prigoanei stârnite asupra sfintelor icoane.

Pentru a prăznui reluarea cinstirii icoanelor, sfânta Teodora conduse un alai mare cu icoane pe străzile Constantinopolului, în duminica de 11 martie 843. Era prima duminică din Postul Mare în acel an. De atunci, Biserica  prăznuieşte reaşezarea sfintelor icoane în prima Duminică a Postului Mare numită a Ortodoxiei.

După 15 ani, luând tronul fiul său Mihail, o surghiuni pe cinstita maica sa şi cele 4 surori ale sale la Mănăstirea Gastria. Sfânta Teodora primi aceasta cu încredinţarea că este voia lui Dumnezeu, nevoindu-se cu sporită râvnă pentru mântuirea sa şi a familiei sale şi îmbrăcând haina monahală.

Adormi în pace la 11 februarie 867. După o vreme, se aflară cinstitele sale moaşte necuprinse de stricăciune, răspândind bună mireasmă şi mulţime mare de minuni.

+ * + *  +

Cinstitele moaşte ale Sfintei Teodora împărăteasa

+ * + *  +

Viaţa sa poate fi aflată în

+ * + *  +

Împăratul Teofil cerând-o în căsătorie pe Sfânta Teodora

(Sursă: http://upload.wikimedia.org/)

+ * + *  +

Sfânta Teodora dimpreună cu fiice sale şi cu mama sa, Teoctista. Aceasta din urmă le învaţă pe nepoatele sale cinstirea icoanelor

+ * + *  +

(Sursă: http://www.svet.ruspalom.ru/)

(Sursă: http://www.imcorfu.gr/)

(Sursă: http://christopherklitou.com)

(Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

+ * + *  +

Procesiune în cinstea Sfintei Teodora

(Sursă imagini: http://apantaortodoxias.blogspot.com/)

+ * + *  +

Mănăstirea Gastria sau Gastrion din Istambul, Turcia

Curând după căderea Constantinopolului, aceasta a fost tranformată în moschee, dăinuind astfel până astăzi. Punem imaginile de mai jos numai spre apropierea duhovnicească de sfânta noastră împărăteasă Teodora.

În 1870

Astăzi

(Sursă imagini: http://commons.wikimedia.org/)

Published in: on 11 Februarie, 2012 at 12:49  Comments (1)  
Tags: , , , , ,

Sfânta Olga, împărăteasa, cea întocmai cu apostolii, Rusia (11 iulie)

(Sursă: http://blog.i.ua/community/2101/506997/)

Sfânta Olga şi Sfântul Vladimir, nepotul său (pomenit la 15 iulie), sunt cei care au încreştinat poporul rus.

Aceasta se născu în preajma anului 890, iar în anul 903 deveni soţia prinţului Igor al Kievului. În anul 945, prinţul Igor fu omorât de slavii din Volinia, iar Olga trebui să se aşeze pe tron, căci fiul ei nu împlinise vârsta cuvenită. Vreme de 15 ani, sfânta împărăteasă arătă multă iscusinţă în conducerea poporului rus. Ea reuşi să îşi apropie suspuşii, reunind triburile izolate într-un stat puternic.

În anul 945 ajunse la Constantinopol unde fu preţuită pentru frumuseţea şi înţelepciunea ei. Slujbele săvârşite în Catedrala Sfânta Sofia avură un ecou puternic în inima ei, căci primi Sfânta Taină a Botezului cu numele Elena. Patriarhul Teofilact o numi atunci binecuvântată între femeile Rusiei, căci a renunţat la întuneric şi a iubit Lumina, iar poporul rus o va binecuvânta până la cei mai îndepărtaţi urmaşi.

Întoarsă acasă, împărăteasa începu să propovăduiască dreapta credinţă în rândul supuşilor săi, ridică locaşuri de slujire, printre care şi Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, unde se află până astăzi o părticică din lemnul Sfintei Cruci dăruite de patriarhul Teofilact sfintei împărătese, pe care scrie până astăzi „Sfânta Cruce pentru renaşterea poporului rus, primită de prinţesa nobilă Olga“.

Spre marea mâhnire a împărătesei o parte dintre supuşi nu primiră dreapta credinţă, iar din familia sa numai nepotul său Vladimir primi Botezul creştin.

În 969, sfânta îşi află odihna plecând la cele veşnice şi fiind înmormântată în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Kiev. După un veac, trupul său fu aflat nestricat răspândind bună mireasmă, mărturie pentru buna mireasmă a vieţuirii şi a propovăduirii sale, fiind cea dintâi proslăvită cu sfinţii de Biserica Ortodoxă Rusă.

+ * + * +

Viaţa Sfintei Olga poate fi aflată în

sau

http://www.vietile-sfintilor.ro/vieti/iulie/07-11-sf_dreapta_olga.html (clic aici)

+ * + * +

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/jpg/ib267.jpg)

Viaţa ta cea minunată pe care ai avut-o pe pământ pe mulţi a uimit căci fiind împărăteasă, fapte bune, cinstite şi demne de un creştin ai făcut, însă noi cu aleasă cinste zicem către tine:
Bucură-te, împărăteasă smerită;
Bucură-te, bună înfăptuitoare;
Bucură-te de smerita chemare;
Bucură-te de a ta sfântă lucrare;
Bucură-te, îmbunătăţită;
Bucură-te, cea de Dumnezeu iubită;
Bucură-te, Sfântă împărăteasă Olga.

(din Acatistul Sfintei Olga, fragment pe care ne-am îngăduit să îl diortosim într-o mică măsură)

Acatistul Sfintei Împărătese Olga (clic aici)

Intrarea sfintei împărătese în Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol

(Sursă: http://img0.liveinternet.ru/images/attach/c/1//61/886/61886930_1279945984_2099944.jpg)

(Sursă: http://img1.liveinternet.ru/images/attach/c/1//61/890/61890327_61886934_1279946058_1246349504_kniginl_olga_6001.jpg)

(Sursă: http://eikonografos.com/album/displayimage.php?pid=681&fullsize=1)

(Sursă: www.icon-art.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1597/s1597006.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1597/s1597019.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1597/s1597010.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1597/s1597012.jpg)

(Sursă: http://www.orthphoto.net/photo.php?id=66976&id_jezyk=8#)

+ * + * +

Catedrala Sfânta Treime din Pskov

Se spune că Biserica Sfânta Treime din Pskov a fost ridicată pe malul râului Velika, într-un loc ce i s-a arătat sfintei împărătese Olga de sus, printr-o întreită rază de lumină.

Published in: on 11 Iulie, 2011 at 10:17  Comments (1)  
Tags: , , , , ,