Sfânta Muceniță Eufrasia din Nicomidia, Turcia (19 ianuarie)

Sf Mc Eufrasia din Nicomidia, Turcia (303) 1.qMiniatură din Menologion-ul (Mineiul) împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), săvârșită în anul 985 la Constantinopol

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

Aceasta a fost din cetatea Nicomidiei şi a trăit pe vremea împăratului Maximian. Era de neam vestit, fiind împodobită cu obiceiuri înţelepte şi bune.

Deci, nevrând să jertfească demonilor, fu bătută cumplit. Şi rămânând mai departe neînduplecată fu dată unui bărbat barbar, să fie batjocorită. Însă ea îl amăgi pe acesta zicându-i că, dacă nu o va necinsti, îi va da o doctorie care îl va feri de loviturile săbiilor şi de năvălirile vrăjmaşilor. Şi ca dovadă a tăriei acestei doctorii, îi zise să-şi încerce sabia pe gâtul ei, care ar rămâne neatins de orice lovitură.

Acel barbar crezând spuselor ei îşi repezi cu putere sabia în grumazul sfintei muceniţă și aşa i se tăie capul, în anul 303.

Published in: on 19 ianuarie, 2015 at 00:50  Comments (1)  
Tags: , , , , ,

Sfântul Ierarh Arsenie, arhiepiscop al Kerkirei din Insula Corfu, Grecia (19 ianuarie)

Sf Ier Arsenie, arhiep de Kerkira, insula Corfu 1

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/jpg/im3966.jpg)

Acesta se născu în veacul al IX-lea, în ținutul Palestinei. Primind educație aleasă, încă din fragedă vârstă își închină viața lui Dumnezeu devenind monah și se dărui asprei nevoințe. 

Pentru înțelepciunea sa, fu ridicat în scaunul de arhiepiscop al Kerkirei. Din părinteasca sa purtare de grijă deveni ocrotitor al văduvelor, părinte al orfanilor și mângâietorilor al necăjiților, Dumnezeu învrednicindu-l de darul facerii de minuni. 

Adormi în Domnul în anul 959. Trupul său fu așezat cu multă cinste în catedrala din Kerkira de unde bunul părinte al tuturor celor ce aveau nevoie de mijlocirea sa, începu a se arăta izvor îmbelșugat de minuni, până astăzi.

Sfântul Arsenie cel iubitor al tuturor celor aflați în nevoi întocmi Canonul ce se citește la Slujba Sfântului Maslu despre care în cartea de slujbă se amintește numai „Facere a lui Arsenie”.

De asemenea, se mai păstrează două predici, una rostită în cinstea sfântului apostol Andrei, iar alta în cinstea sfintei mari mucenițe Varvara, precum și câteva scrisori trimise de dânsul sfântului Fotie, patriarhul Constantinopolului (pomenit la 6 februarie).

+ * + * +

Canonul Sfântului Maslu, întocmit de Sfântul Arsenie al Kerkirei (audio, clic aici)

+ * + * +

Moaștele Sfântului Arsenie

Sf Ier Arsenie, arhiep de Kerkira, insula Corfu 3 moaste

(Sursă: http://proskynitis.blogspot.ro/2012/01/blog-post_1629.html)

+ * + * +

Sf Ier Arsenie, arhiep de Kerkira, insula Corfu 2.1

(Sursă: http://koskinad.blogspot.ro/2012/01/blog-post_19.html)

Published in: on 18 ianuarie, 2013 at 23:49  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul, Egipt (19 ianuarie)

(Sursă: http://www.apostolia.eu/uploads/images/2009/13/apostolia-13-31.jpg)

Acesta se născu în patria Egiptului din prărinţi binecredincioşi care în toată vremea îşi înfrumuseţau viaţa cu înfrânarea, cu postul, cu rugăciunea şi privegherea, milosteniile şi primirea de străini şi multe alte fapte bune.La vârsta cuvenită, fu silit de părinţi să se căsătorească. Tânărul se arătă ascultător de voia părinţilor, încredinţându-şi Domnului dorinţa sa fierbinte de a se face monah. Curând, femeia sa se îmbolnăvi de friguri şi muri.

După mutarea părinţilor la cele veşnice, liber de legăturile pământeşti zbură precum vulturul către locul unde dorea de vreme îndelungată să petreacă, în inima pustiei, alături de părinţii cei îmbunătăţiţi. Iar pustia îl primi precum o maică iubitoare de fii, povăţuindu-l prin bătrânii duhovniceşti şi cercându-l precum aurul curat în topitoare.

60 de ani petrecu sfântul Macarie în pustie în nevoinţe şi lupte duhovniceşti înlăuntru şi în afară, pentru Împărăţia lui Dumnezeu.

Odată, diavolul îl întâmpină voind a-l lovi cu o seceră şi neputând, izbucni:

– Multe nevoi rabd eu pentru tine, o, Macarie, căci nu pot să te biruiesc. Că iată toate cele ce le faci tu, le fac şi eu: posteşti tu, nici eu nu mănânc; priveghezi tu, nici eu nu dorm deloc. Dar una este cu care mă biruieşti pe mine.

Auzind acestea, între sfântul Macarie:

– Care este aceasta?

Răspuns-a diavolul:

– Smerenia ta; pentru aceea nu pot să stau împotriva ta.

Sfântul Macarie adesea cerceta pe părintele şi învăţătorul său, sfântul Antonie cel Mare, cu care mult se povăţuia. După fericitul sfârşit al sfântului Antonie, se învrednici să primească toiagul cu care sfântul Antonie îşi sprijinise trupul neputincios.

Cuviosul părinte îi spunea adesea ucenicului său, Pafnutie:

– Nu judeca pe nimeni şi te vei mântui.

Acesta trăi până la vârsta de 96 de ani, umplându-se de daruri duhovniceşti, săvârşind mulţime mare de minuni şi îndestulând sufletele tuturor celor care îl cercetau cu hrana duhovnicească din poveţele sale.

Cu 9 zile înaine de a muri, sfinţii mari părinţi ai pustiei Antonie şi Pahomie i se înfăţişară din cealaltă lume şi îi spuseră că peste 9 zile se va muta la cele de Sus.

Înainte de moarte, sfântul Macarie văzu în duh şi un heruvim care îi arătă bunătăţile cereşti şi îi spuse că este trimis
să-i ducă sufletul în Împărăţia cea fără de moarte. Adormirea sa se petrecu în anul 390.

+ * + * +

Pe cel iubit al Domnului, lauda călugărilor, vistiernicul minunilor, pe marele Macarie să-l lăudăm cu credinţă. Că acesta, cu raza nevoinţelor sale, a strălucit ca soarele, luminând pe cei ce erau în întunericul patimilor şi al păcatului şi amăgirea cea întunecată a demonilor alungând. Pentru aceasta râuri de bogată tămăduire izvorând, adapă ca dintr-o fântână cuvântătoare sufletele tuturor celor ce strigă: părinte al părinţilor, Macarie preacuvioase. (Icosul ce se citeşte la Utrenie)

Roagă-te, purtătorule de Dumnezeu, Celui ce singur este dătător de bunătăţi, ca să se facă milostiv celor ce prăznuiesc pomenirea ta cea preacinstită, cerând iertare de păcate celor ce strigă: pe Domnul lăudaţi-L făpturile, şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii. (din Canonul Sfântului ce se citeşte la Utrenie)

+ * + * +

Acatistul Sfântului Macarie Egipteanul (clic aici)

+ * + * +

Moaştele Sfântului Macarie Egipteanul aflate la Biserica Pajura din Bucureşti

+ * + * +

Viaţa sa poate fi aflată în

sau

http://www.vietile-sfintilor.ro/vieti/ianuarie/01-19-cv_macarie_egipteanul.html (clic aici)

+ * + * +

Cuvintele Sfântului Macarie pot fi aflate aici

sau

http://www.pateric.ro/despre-avva-macarie-egipteanul/ (clic aici)

sau

sau

sau

http://www.scribd.com/doc/22484153/Sfantul-Macarie-Egipteanul-omilii-Duhovnicesti (clic aici)

+ * + * +

(Sursă: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/macaire19ianuarie.jpg)

(Sursă: http://orthograf.ru/images/catalog/86f7ab4987955a156d31340e1ee99746.jpg)

(Sursă: http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2008/04/2008/05/sf-macarie-cel-mare.jpg)

+ * + * +

Mănăstirea Sfântul Macarie cel Mare, Egipt

Chiar dacă astăzi Mănăstirea Sfântului Macarie este coptă, aşezăm aici câteva imagini numai spre apropiere duhovnicească de sfântul nostru părinte.

(Sursă: http://mistersaly.blogspot.com/2010/05/monasteries-in-wadi-natrun-egypt.html)

(Sursă: http://www.flickr.com/photos/howiemj/6285198707/sizes/l/in/photostream/)

+ * + * +

Biserica Pajura, Bucureşti

(Sursă: http://www.nuntabucuresti.ro/uploads/4408/images/sfanta-vineri-bucuresti-pajura-bucuresti-biserici-si-manastiri-bff28a0833-small.jpg)

Published in: on 19 ianuarie, 2012 at 10:50  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Macarie Romanul din Novgorod (19 ianuarie)

Imagine din cartea cu viaţa Sfântului Macarie tipărită în anul 1907

(Sursă: http://sammler.ru/index.php?showtopic=89356&st=0&#entry1050088)

Sfântul părinte Macarie s-a născut la sfârşitul veacului al XV-lea într-o familie înstărită din Roma. Părinţii săi îl crescură în evlavie creştinească şi îi dădură o educaţie aleasă. Aceştia doreau pentru dânsul o carieră înaltă, însă el nu se simţea împlinit de onorurile şi slava lumii acesteia, în locul acestora căutând să afle cum îşi poate mântui sufletul.

În vremea sa, Apusul creştin era zguduit de reforma protestantă. Pe când cei din preajma sa se lăfăiau în bunăstare şi plăceri trupeşti, el se adâncea în studiul Sfintei Scripturi şi în scrierile Sfinţilor Părinţi. Sfântul Macarie era îndurerat să vadă atât de mulţi oameni întunecaţi de păcat şi de deşertăciunile lumeşti, şi era tulburat de conflictele din sânul Bisericii din Apus. Vărsând lacrimi amare, ceru Domnului să îi arate calea de mântuire pentru sufletul său, iar rugăciunile sale fierbinţi nu rămaseră fără răspuns, căci curând înţelese că va afla liman de mântuire în Biserica Ortodoxă.

Sfântul părinte părăsi Roma în taină şi se îndreptă spre Rusia neluând cu sine bani şi purtând o haină veche. După multe pătimiri întâmpinate în drumul său, ajunse la Novgorod, unde se umplu de bucurie când văzu mulţimea de biserici şi mănăstiri. Una dintre ele era întemeiată de sfântul Antonie Romanul (3 august), de un neam cu el.

Sfântul părinte ajunse pe malul râului Svir, unde cuviosul Alexandru de Svir (17 aprilie şi 30 august) ridicase mănăstirea Sfânta Treime. Sfântul Alexandru îl boteză şi îl tunse monah. Inima sfântului Macarie era cuprinsă se dorul vieţuirii singuratice. Se mută pe o insulă aflată pe râul Lezna, la 45 de mile de Novgorod, unde petrecu în asceză şi rugăciune neîncetată.

Acolo iernile erau aspre, iar verile călduroase şi umede. Pământul mlăştinos atrăgea mulţi ţânţari care îl tulburau pe sfânt, însă el răbda această strâmtorare slăvind pe Dumnezeu pentru toate. Hrana sa era săracă constând în fructe de pădure, rădăcini şi ierburi. Uneori se apropiau urşi care îi îngăduiau să îi atingă.

Însă lumina vieţuirii sale nu putea rămâne ascunsă. Într-o noapte ploioasă cineva ciocăni la uşa colibei sale, cerându-i să deschidă. Uimit de vederea sfântului şi de lumina dumnezeiască de pe chipul său, cei care rătăciseră drumul îi cerură binecuvântare, spunându-i că veniseră în pădure pentru a vâna şi rătăcind drumul numai prin rugăciunile sfântului reuşiseră să îl afle.

Acesta însă le spuse:

– Nu din pricina rugăciunilor mele neputincioase, ci harul lui Dumnezeu v-a călăuzit până aici.

După ce le puse înainte hrană din cele ale sale, le arătă calea de ieşire din locul mlăştinos. Sfântul părinte se temea ca liniştea sa nu fie tulburată de acum înainte, iar acest lucru se întâmplă căci mulţi oameni îl căutau pentru îndrumare şi rugăciuni.

Astfel, sfântul nevoitor părăsi coliba sa adâncindu-se în pustie, alegând pentru vieţuire un loc înalt de pe malul stâng al râului Lezna. Şi acum însă nu putu să se ascundă multă vreme. Uneori noaptea se vedea un stâlp de foc ce se ridica deasupra locului său de nevoinţă, iar în unele zile harul Domnului se făcea văzut în chip de abur cu bună mireasmă. Călăuziţi de aceste semne, locuitorii ţinutului îl aflară din nou.

Unii dintre cei care îl cercetară, îl rugară stăruitor să le îngăduie să vieţuiască sub îndrumarea sa. Văzând în aceasta voia lui Dumnezeu, primi şi binecuvântă ridicarea de chilii, iar acesta fu începutul mănăstirii sale.

În 1540, ridicară o biserică de lemn închinată Adomirii Maicii Domnului. Sfântul părinte primi harul preoţiei de la episcopul Macarie al Novgorodului, care mai apoi deveni mitropolit al întregii Rusii. Acesta îl numi pe cuvios egumen al mănăstirii.

Sfântul Macarie era pildă pentru fraţi şi fu dăruit de Dumnezeu cu darul străvederii şi cu darul facerii de minuni. Se ostenea în muncă şi priveghere, încurajând pe fraţi să nu se împuţineze cu inima în nevoinţele lor.

După ani îndelungaţi, încredinţă ocârmuirea mănăstirii unuia dintre ucenici şi se întoarse pe insula unde îşi începuse nevoinţele pustniceşti. Acolo îşi dădu sufletul în mâinile Domnului la 15 august 1550. Ucenicii îi înmormântară trupul lângă biserica Adormirii Maicii Domnului.

Schitul sfântului Macarie nu avut niciodată obşte numeroasă sau bunăstare materială, însă a devenit vestită pentru înălţimea vieţuirii duhovniceşti. În veacul al XVII-lea, în vremea invaziei sudezilor, multe mănăstirii din preajma Novgorodului fură prădate. Schitul sfântului Macarie fu incendiat în 1615 când unii dintre vieţuitori fură răpuşi de sabie.

În veacul al XVIII-lea, schitul deveni metoc al lavrei sfântului Alexandru Nevski din Sankt Petersburg. Împărăteasa Ecaterina îl închise în anul 1764, aşa cum făcuse şi cu alte mănăstiri, numindu-l biserică de parohie. Chiar dacă pelerinii veneau să cinstească după cuviinţă sfintele moaşte ale cuviosului părinte şi ziua de prăznuire, clădirile schitului se ruinară.

La mijlocul veacului al XIX-lea, unii binefăcători refăcură cele două biserici şi fântâna de la izvorul tămăduitor pe care însuşi sfântul o săpase. În acea vreme în biserică slujea un preot bătrân care nu a încetat a face aceasta până la adormirea sa. În 1894, mănăstirea îşi reluă viaţa o dată cu venirea iermonahului Arsenie care puse rânduiala athonită. Mănăstirea fu distrusă de sovietici în 1932.

Cuviosul părinte Macarie Romanul este pomenit în zilele de 15 august (ziua adormirii sale, în anul 1550) şi 19 ianuarie (ziua sa de nume).

 + * + * +

Viaţa Sfântului Macarie Romanul publicată în anul 1907

(Sursă: http://sammler.ru/index.php?showtopic=89356&st=0&#entry1050088)

 + * + * +

Moaştele Sfântului Macarie Romanul

(Sursă: http://v1.cache2.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/23356706.jpg?ir=1&redirect_counter=1)

 + * + * +

Crucea Sfântului Macarie

(sursă: http://mga-nikola.narod.ru/p10.htm)

+ * + * +

(Sursă: http://azbyka.ru/shalberov/halberov_vozrogdenie_makarievskoy_pustini-all.shtml)

(Sursă: http://russianicon.110mb.com/)

 + * + * +

Mormântul Sfântului

(Sursă: http://azbyka.ru/shalberov/halberov_vozrogdenie_makarievskoy_pustini-all.shtml)

+ * + * +

Schitul Sfântului Macarie Romanul

Biserica Adormirii Maicii Domnului ridicată în anul 2005 pe locul liniştit de nevoinţă unde odinioară acesta ridicase o biserică de lemn cu acelaşi hram

(Sursă: http://azbyka.ru/shalberov/halberov_vozrogdenie_makarievskoy_pustini-all.shtml)

(Sursă : http://v7.cache5.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/23355736.jpg?redirect_counter=1)

(Sursă: http://www.kirovsk-portal.com/macarievo_1.htm)

Slujbă săvârşită în aer liber

(Sursă: http://azbyka.ru/shalberov/halberov_vozrogdenie_makarievskoy_pustini-all.shtml)

Published in: on 18 ianuarie, 2011 at 00:24  Comments (2)  
Tags: , , , , , ,

Chipul Sfântului Cuvios Macarie Postitorul de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina (19 ianuarie)

(Sursă: http://www.patriarchia.ru/data/756/837/1234/1IMG_01.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1329/s1329002.jpg)

Published in: on 18 ianuarie, 2011 at 00:04  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,

Sfântul Cuvios Macarie Diaconul de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina (19 ianuarie)

(Sursă: http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100230)

Acesta a vieţuit la cumpăna dintre veacurile XIII şi XIV în Peşterile Depărtate şi este pomenit în ziua de 19 ianuarie pentru numele său. A strălucit prin dărnicia sa şi evlavie pe care o avea pentru sfintele lăcaşuri. Stăruia în citirea Sfintei Scripturi şi în postire.

Se spune că în copilărie avea o fire bolnăvicioasă, iar părinţii săi făgăduiră să îl încredinţeze Lavrei Peşterilor dacă se va însănătoşi, ceea ce se şi întâmplă. Prin blândeţea şi smerenia sa dobândi preţuirea obştii care îl învăţă să scrie şi să citească. Pentru marea sa evlavie fu numit diacon. Sfântul părinte primi de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

Acesta mai este pomenit şi în ziua de 28 august şi a doua duminică a Postului Mare când se face pomenirea  soborului sfinţilor făcători de minuni de la Lavra Peşterilor.

+ * + * +

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1328/s1328001.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1328/s1328002.jpg)

+ * + * +

Moaştele Sfântului Macarie Diaconul

(Sursă: http://lh5.ggpht.com/_DsC70bvsA5k/S2iYdMxIkeI/AAAAAAAAGl0/vlO-30CcUb4/makary.jpg)

Published in: on 17 ianuarie, 2011 at 23:55  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,