Sfânta Ermiona, una din fiicele Sfântului Apostol Filip (4 septembrie)

3. Sf Ermiona, fiica Sf Ap Filip (dupa 117) 4.1(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/20/20450.jpg)

Sfântul Apostol Filip (pomenit la 11 octombrie), care boteză pe famenul Candachiei, avu patru fiice, pe care evanghelistul Luca le mărturiseşte de proorociţe şi fecioare.

Sfântul Apostol Filip vorbindu-i famenului Candachiei despre Adevăratul Dumnezeu

Sf Ap Filip, ep Traliei, Asia 2 dimpreuna cu famenul pe care il aduse la dreapta credinta

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/10/10965.jpg)

Dintre acestea Ermiona şi Eutihia se duseră în Asia căutând pe sfântul apostol Ioan Teologul, şi neaflându-l căci se mutase la Domnul, aflat-au pe Petronie, ucenicul lui sfântului apostol Pavel, şi luând învăţătură de la dânsul, urmară obiceiurilor lui. Iar Ermiona se deprindea cu meșteșugul doctoriei. Drept aceea venea la dânsa mulţime multă şi tămăduia pe toţi cu harul lui Dumnezeu.

Trecând însă Traian împăratul asupra perşilor, se arătă sfânta că este creştină şi aducând-o înaintea lui căută să o înşele cu amăgiri şi să o despartă de Hristos. Dar de vreme ce nu voia să se supună, porunci ca să o bată peste obraz multe ceasuri. Iar Ermiona văzând pe Domnul șezând la judecată în chipul lui Petronie, care îi grăia şi o întărea, socotea bătăile ca o nimica.

Deci văzând împăratul întărirea şi neînduplecarea gândului ei, ruşinându-se, o liberă. Şi de atunci, deschizând în Asia locaș de oaspeţi, odihnea pe toţi şi le tămăduia sufletele şi trupurile, iar Domnul se preamărea în toate zilele de către tot omul, cât a trăit împăratul Traian.

Iar dacă muri el, împărăţind Adrian, ginerele său, şi înştiinţându-se de cele despre sfânta, trimise slujitori de o aduseră înaintea lui și-i zise:

– Spune-mi, bătrâno, de câți ani eşti, şi de ce neam, şi în ce stare te afli?

Iar sfânta, răspunzând, zise:

– Domnul meu Hristos ştie de câţi ani sunt şi de ce neam.

Împăratul zise:

– Dezbrăcaţi-o de haina ei şi o bateţi fără de milă, zicându-i să răspundă cu smerenie la cele ce o întreabă împăratul.

Iar slujitorii o bătură cumplit. După aceea o supuseră la chinuri îndelungate în căldări cu smoală, din care rămase nevătămată. Şi scoţând-o ea grăi ea către împărat:

– Împărate! Domnul meu m-a întors spre somn în căldare, şi am văzut unde mă închinam marelui zeu Iraclie.

Iar el bucurându-se îi porunci să intre în capiștea idolească. Atunci sfânta făcând rugăciune către Iubitorul de oameni Dumnezeu, îndată se făcu tunet din cer, şi căzând jos la pământ idolii care erau în capiște, se zdrobiră şi se făcură pulbere. Şi ieşind, sfânta zise împăratului:

– Intră înăuntru de ajuta zeilor, că au căzut şi nu pot să se scoale.

Intrând împăratul şi văzând zdrobirea idolilor, porunci să i se taie cinstitul ei cap afară din cetate. Şi luând-o Teodul şi Timotei, ieşiră din cetate şi neîngăduindu-i să-şi facă rugăciunea, se repeziră cu obrăznicie asupra ei, dar li se uscară mâinile. Rugându-se atunci de sfânta şi crezând cu tot sufletul în Dumnezeu se însănătoşiră şi o rugară pe sfânta Ermionia să se roage pentru dânșii să-și dea sufletele lor către Domnul înaintea ei.

Şi aceasta făcându-se își dădu şi ea sufletul în pace în mâinile Domnului, aproape de acelaşi loc. Şi venind oarecare credincioşi binecinstitori, şi luându-le cinstitele lor moaşte le puseră în Efes în loc ales şi însemnat care mai apoi fu izvor necurmat de tămăduiri cu a cărui curgere îmbelșugată pe mulți izbăvi din neputințe și nevoi.

+ * + * +

3. Sf Ermiona, fiica Sf Ap Filip (dupa 117) 1.1(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/18/18837.jpg)

3. Sf Ermiona, fiica Sf Ap Filip (dupa 117) 6(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/20/20447.jpg)

3. Sf Ermiona, fiica Sf Ap Filip (dupa 117) 7(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/20/20448.jpg)

3. Sf Ermiona, fiica Sf Ap Filip (dupa 117) 2(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/16/16343.jpg)

Anunțuri
Published in: on 4 Septembrie, 2013 at 06:35  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei și cei împreună cu dânsul, trei prunci, Urban, Prilidian și Epoloniu, și mama lor Sfânta Hristodula, Turcia (4 septembrie)

1. Sf Sf Mc Vavila, arhiepiscopul Antiohiei, si cei 3 prunci cu dansul Urban, Pridilian si Epolonion (251) 3.1(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/4/4458.jpg)

„Omul acesta mare și minunat, de poate fi numit om”, precum a grăit sfântul Ioan Gură de Aur, a fost episcop al Antiohiei în vremea stăpânirii necredinciosului împărat Numerian.

Acest Numerian întări pacea cu un împărat păgân ce se arătă mai cinstitor și mai iubitor de pace decât dânsul. Ca semn al împăcării lor, împăratul păgân îl dădu pe tânărul său fiu spre a fi crescut la curtea lui Numerian.

Într-o zi, Numerian îl junghie cu mâna sa pe tânărul cel nevinovat, aducându-l jertfă idolilor. Cu mâinile calde de sângele nevinovat, ucigașul cel purtător de coroană împărătească merse la o biserică a creștinilor să vadă cele ce se făceau acolo.  Pe când sfântul Vavila se afla cu poporul la rugăciune află că avea să vină împăratul cu alaiul său, voind să intre în biserică. Sfântul Vavila opri slujbam ieși înaintea bisericii și îi spuse împăratului că de vreme ce este închinător la idolim nu poate intra în lăcașul cel sfânt unde se aducea slavă Unuia Dumnezeu Adevărat.

Într-o omilie a sa, sfântul Ioan Gură de Aur spune despre sfântul Vavila:

„De cine s-ar teme cel ce s-a împotrivit cu atâta tărie împăratului? Cu aceasta, el i-a învățat pe împărați să nu-și întindă stăpânirea mai mult decât le-a rânduit Dumnezeu, încă și slujitorilor Bisericii le-a arătat cum să se slujească de puterea dată lor”.

Împăratul se întoarse rușinat, însă începu a pune la cale în ce chip să se răzbune. A doua zi, el porunci să ardă cu foc biserica aceea, iar pe patriarh, punându-l înaintea sa, începu să-l ocărască de lucrul ce a îndrăznit să facă, iar sfântul păstor răspunse:

– Nu caut la împăratul pământesc, nici nu mă ruşinez de faţa lui, ci privesc spre Împăratul ceresc, nădăjduind spre Dânsul. De Acela mă tem, Care m-a pus păstor al oilor Sale şi-mi porunceşte să fiu treaz cînd năvăleşte lupul şi să nu las fiara să intre în turmă. Deci nu pe împărat l-am mustrat, căci ştiu că îndrăzneala de a mustra pe împărat nu este departe de nebunie; ci am oprit pe acela care cu intrarea sa a vrut să necinstească sfinţenia lui Dumnezeu şi să o facă necurată. Pentru aceea este cu dreptate să-mi mulţumeşti că te-am oprit de un plan rău ca acesta prin care ţi-ai fi adus asupra ta pierzarea cea mai de pe urmă, mâhnind cu totul pe Ziditorul tău, de la care a cădea este mai cumplit decît orice moarte.

Văzând neclintirea sa, împăratul porunci să fie legat și aruncat în temniță.

Tot atunci mai dădu spre chinuri și trei copii: pe Urban, de 12 ani, pe Prilidian, de 9 ani și pe Epoloniu, de 7 ani. Când împăratul îl întrebă pe sfântul Vavila cine sunt cei trei copii, acesta răspunse că sunt fiii săi duhovnicești. Aceștia, din dragoste pentru părintele lor duhovnicesc, nu fugiră de lângă dânsul. Ei erau fiii Hristodulei, o cinstită femeie creștină ce pătimise ea însăși pentru Hristos.

Împăratul porunci mai întâi ca fiecare copil să primească lovituri după numărul anilor, iar apoi să fie aruncați în temniță. Mai apoi toți trei se săvârșiră de sabie.

Apoi și sfântul Vavila își plecă cinstitul său cap sub sabie.

El fu îngropat de creștini, după dorința sa, în lanțurile sale, ca să fie acestea şi după moarte podoaba trupului său, fiind pus în același mormânt cu cei trei prunci care pătimiseră împreună cu dânsul, precum ceruse mai înainte de mucenicia sa.

Sufletele lor pline de bună mireasma sfințeniei se înălțară în locașurile cele cerești, iar cinstitele lor moaște făcătoare de minuni le rămaseră credincioșilor mângâiere, mărturisind pururea de neclintirea sfinților mucenici în apărarea dreptei credințe.

Ei pătimiră pe la anul 250.

+ * + * +

1. Sf Sf Mc Vavila, arhiepiscopul Antiohiei, si cei 3 prunci cu dansul Urban, Pridilian si Epolonion (251) 3.2

Fiind aprins de mărturisirea credinței, ai stins necredința cea rea a înșelăciunii, arătând de ocară nedumnezeirea idolilor; și făcându-te jertfă dumnezeiască arsă de tot, cu minunile răcorești marginile lumii. Părinte cuvioase, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă. (Sedealna Sfântului ce se cântă dimineața la Utrenie)

Ca pe un propovăduitor al dreptei credințe și întărire nevoitorilor, Biserica te mărește pe tine, prealăudate, luminându-se astăzi. Ci, ca unul care ai îndrăznire către Domnul, roagă-te, Vavila, ca în pace desăvârșită să păzească pe cei ce te măresc și te laudă pe tine, o, mult-pătimitorule. (Condacul Sfântului)

Să luăm vindecări de patimi alergând la cortul cel lăudat al nevoitorilor, că întru dânsul sunt de față cetele îngerilor, și duhurile drepților, și mai ales Stăpâna tuturor, împreună cu minunatul Vavila, împărțind tămăduiri. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

Frescă din veacul al XIV-lea din Mănăstirea Decani, Kosovo, Serbia

1. Sf Sf Mc Vavila, arhiepiscopul Antiohiei, si cei 3 prunci cu dansul Urban, Pridilian si Epolonion (251) 1.1

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Frescă din veacul al XVI-lea, aflată în Sfântul Munte Athos, Grecia

1. Sf Sf Mc Vavila, arhiepiscopul Antiohiei, si cei 3 prunci cu dansul Urban, Pridilian si Epolonion (251) 2.1(Sursă: http://www.ruicon.ru/)