Sfântul Cuvios Gheorghe cel Nou, făcătorul de minuni din Dipiu, Constantinopol, Turcia (23 martie)

Chip al scriitorului de odinioara Sf Nicodim Aghioritul3

Acesta, lăsându-şi femeia, copiii şi rudele, alese calea cea strâmtă şi cu nevoinţe, căci luând asupra-şi jugul cel uşor al Domnului, înconjura cetăţi şi sate şi mergea până departe în pustiu, fiind lipsit, necăjit şi cu totul amărât.

Descoperindu-i-se lui de la Domnul sfârşitul, se duse la Constantinopol şi ajungând la sfânta biserică a sfântului Ioan cuvântătorul de Dumnezeu şi anume la locul numit Dipiu, după ce rămase acolo vreme de 6 zile, se odihni întru Domnul.

Când veniră de faţă cei ce urmau să-l îngroape şi văzură lanţul cel greu cu care îi era înfăşurat tot trupul şi mulţimea de urme de lanţ ce se găseau în carnea lui, strigară:

– Doamne miluieşte!

Deci cunoscând cu toţii că a fost un om al lui Dumnezeu, îl îngropară în tinda amintitei biserici, într-un mormânt de marmură ce i se făcu, de unde nu încetează a revărsa tot felul de minuni, celor ce se apropie de el cu credinţă. Iar unii dintre aceia care se bucurară de ajutorul primit din partea lui mai trăiesc încă şi acum, mărturisind tuturor facerile de bine pe care le dobândiră de la el.

Fericita adormire a sfântului Gheorghe cel Nou se petrecu în anul 910.

+ * + * +

Cea mai veche hartă ce s-a păstrat a cetății Constantinopol, săvârșită în anul 1422 de cartograful florentin Cristoforo Buondelmonte

Constaninopol - cea mai veche harta, 1422, catograful florentin Cristoforo Buondelmonte(Sursă: http://en.wikipedia.org)

Published in: on 23 martie, 2015 at 07:54  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Teofan cel Nou din Muntele Nausa, Macedonia (19 august)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 1.1(Sursă: http://www.johnsanidopoulos.com/)

Acest cuvios părinte  se născu în Ioannina în anul 1590. În tinerețea sa, îmbrăcă haina monahală în mănăstirea Dochiariu din sfântul munte Athos. El se făcu tuturor pildă prin sfinţenia vieţii sale, prin privegheri, postiri, rugăciuni şi toată nevoinţa. Din această pricină, fu ales cu o inimă şi cu o gură de întreaga obşte egumen la mănăstirii.

Acesta adăposti în mănăstire pe nepotul său care, prins de turci la cucerirea Constantinopolului, fusese silit a se lepăda de dreapta credință și a primi islamul. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sfântul părinte îl eliberă pe tânăr și îl ascunse între zidurile mănăstirii învrednicindu-l a îmbrăca haina monahală.

Obștea, temându-se de mânia turcilor, începu a cârti împotriva sfântului părinte. Văzând tulburarea ce le cuprinsese inimile fraților și dorind a aduce pacea în mănăstire, cuviosul Teofan umilindu-se plecă dimpreună cu nepotul său din mănăstire și părăsind sfântul munte Athos merse în Veria, Macedonia. Acolo, în schitul Sfântului Ioan Botezătorul, sfântul Teofan ridică o biserică în cinstea Maicii Domnului.

Când obştea schitului se întări întru cuvioasa vieţuire şi întru toată virtutea, sfântul Teofan o lăsă în grija egumeniei nepotului lui, iar el se retrase într-un loc pustiu din muntele Nausa unde ridică o biserică în cinstea Sfinților Arhangheli.

Încă din timpul vieții primi darul facerii de minuni. Astfel, cuviosul părinte cu rugăciunea sa potoli furtuna izbăvind oamenii de păgubire și prefăcu apa de mare în apă bună pentru băut.

Până la sfârșitul vieții sale, sfântul Teofan se îngriji a călăuzi ambele așezăminte cu toată căldura părintească. Acestea îl priveau deopotrivă ca pe duhovnicescul lor părinte.

Ajungând la vârstă înaintată și înștiințându-se mai înainte de sfârșitul său, dădu tuturor ucenicilor săi binecuvântarea de pe urmă și se mută la cele de Sus.

Curând după adormirea sa, frații așezară cinstitul său cap într-o raclă de argint, iar trupul îl puseră înapoi în mormânt. După decenii, turcii distruseră schitul lăsând mormântul sfântului Teofan în ruină.

În veacul al XX-lea, locuitorii din Nausa aduseră racla cu cinstitul cap al sfântului Teofan înapoi în orașul lor, așezându-l cu multă evlavie în biserica Adormirii Maicii Domnului. Astăzi se află în biserica închinată lui.

În anul 1926, în mormântul sfântului Teofan din Veria fură aflate 60 de părticele de sfinte moaște ce, mai apoi, se așezară cu cinste în Sfântul Altar.

+ * + * +

Cinstitul cap al Sfântului Cuvios Teofan cel Nou

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 2.1 moastele sale(Sursă: http://imverias.blogspot.ro/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 2 moastele sale(Sursă: http://acvila30.ro/)

+ * + * +

Imagini din ziua pomenirii Sfântului Cuvios Teofan cel Nou

http://acvila30.ro/nausa-si-a-praznuit-ocrotitorul-cuviosul-teofan-photo-gr/ (clic aici)

+ * + * +

Cuvânt al Sfântului Ierarh Nicolae Velimirovici (clic aici, pomenit la 5 martie) despre Sfântul Cuvios Teofan cel Nou

Cugetare: Când peste oameni nevinovaţi se abat nenorociri neaşteptate, bine le este lor să nu înceapă a se jelui cârtind, ci mai vârtos să vadă în ele degetul Proniei lui Dumnezeu. Căci prin acele nenorociri Dumnezeu voieşte să ne chivernisească nouă, celor ce ne socotim nevinovaţi, un bine mai mare.

A fost adusă întru o bună zi egumenului mănăstirii Dochiaru, sfântul Teofan [cel Nou], vestea că turcii l-au prins viu pe fiul surorii lui, l-au forţat să treacă la islam şi l-au dus cu ei la Constantinopol. Sfântul Teofan atunci a ieşit imediat din Munte cu destinaţia Constantinopol, unde cu ajutorul lui Dumnezeu l-a aflat pe nepotul lui. El şi-a scos nepotul din Constantinopol în mare taină, şi l-a adus apoi cu sine în Sfântul Munte, la mănăstirea lui. Acolo l-a întors pe nepot la credinţa creştină şi l-a tuns monah. Din această pricină călugării au început să cârtească împotriva egumenului şi a nepotului lui, zicând că din pricina lor se va abate asupra mănăstirii mânia turcilor, care vor veni şi îi vor ucide, distrugând şi mînăstirea. Neştiind cum să facă mai bine, sfântul Teofan atunci a părăsit nu doar mănăstirea Dochiaru, ci şi Sfîntul Munte cu totul, retrăgându-se împreună cu nepotul lui la Veria, în Macedonia. Lucrarea sfântă a lui Teofan la Veria, şi mai apoi în Muntele Nausa, a dovedit cât de providenţială a fost acea nenorocire pentru binele mai larg al Bisericii. Căci ceea ce Sfântul Teofan nu putuse niciodată împlini în Sfântul Munte, el a desăvârşit în aceste alte locuri ale stăpânirii lui Dumnezeu în care a fost nevoit să se retragă din pricina nenorocirii: el a întemeiat în Macedonia două mănăstiri în care s-au mântuit, în timp, mulţime de monahi, şi unde au aflat izbăvire şi întărire mulţime de popor. De asemenea, sfintele lui moaşte s-au făcut izvor de binefaceri sfinte şi de aflare a credinţei creştine printre mulţi oameni necredincioşi sau slabi în credinţă.

Astfel rânduiește Dumnezeu vieţile oamenilor întru dumnezeiască înţelepciunea Sa, întorcând spre cel mai mare bine nenorociri ce par a aduce cu ele sfârşitul oricărui bine.

+ * + * +

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 3(Sursă: http://www.pigizois.net/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 5.1(Sursă: http://www.imverias.gr/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 4(Sursă: http://eleytheriadhs.blogspot.ro/)

4. Sf Cuv Teofan cel Nou, sihastru in Muntele Nausa din Macedonia (sec XVI) 6(Sursă: http://www.doxologia.ro/)

+ * + * +

Biserca Sfântul Cuvios Teofan cel Nou

4. Biserica Sf Cuv Teofan cel Nou 1(Sursă: http://www.johnsanidopoulos.com/)

+ * + * +

Schitul Sfântul Ioan Botezătorul

4. Schitul Sf Ioan Botezatorul 1(Sursă: http://www.johnsanidopoulos.com/)

Published in: on 19 august, 2014 at 09:30  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , ,

Aflarea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, Grecia (3 ianuarie)

Aflarea moaştelor sfântului mare mucenic Efrem cel Nou se săvârşi la 3 ianuarie 1965 de către maica Macaria Desipri, egumena Mănăstirii Nea Makri din Grecia.

+ * + * +

Ai sfinţit locurile prin care ai trecut, Preacuvioase, şi toată firea cea necuvântătoare s-a umplut de buna mireasmă a harului Duhului Sfânt, care se odihneşte întru tine. Ridică-ne şi pe noi din nesimţirea sufletească şi din stricăciunea bolilor trupeşti, împărtăşindu-ne cu darurile cele bogate care se fac lucrătoare prin sfinţitele tale rugăciuni. (din Paraclisul Sfântului Efrem cel Nou)

+ * + * +

https://sfintisiicoane.wordpress.com/2011/05/05/sfantul-mare-mucenic-efrem-cel-nou-grecia-5-mai/ (clic aici)

+ * + * +

Maica Macaria Desipri care a aflat moaştele Sfântului Efrem cel Nou

(Sursă: http://www.rel.gr/photo/displayimage.php?album=7&pos=63)

Sfântul Mucenic Ştefan cel Nou Mărturisitorul, Constantinopol, Turcia (28 noiembrie)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1956/s1956005.jpg)

Acesta trăi în vremea împărăţiei lui Atanasie, căruia îi zic şi Artemie, şi a sfântului patriarh Gherman, în veacul al VIII-lea, fiind născut şi crescut în cetatea Constantinopolului şi fiind fiu din părinţi creştini, anume Ioan şi Ana.

Din tânără vârstă se îndeletnicea cu cartea şi se afla în toate zilele cu maica sa în biserica lui Dumnezeu, dându-se pe sine la post şi la viaţă aspră. Pentru aceasta luă şi cinul îngeresc la vârsta de şaisprezece ani şi de atunci mai mult spori la duhovniceştile nevoinţe, biruind toate pornirile trupului.

Nu după multă vreme minunatul Ioan, egumenul său, se odihnit cu pace şi fu aşezat fericitul Ştefan egumen la acel vestit munte al lui Auxentie, săvârşind calea nevoinţei.

Iar când semănătorul de zâzanie, diavolul, voi a porni război mare şi neîncetat asupra Bisericii, adică să nu se mai închine credincioşii la sfintele şi cinstitele icoane, a cărui cea dintâi unealtă a acestui lucru s-a făcut Leon Isaurul, care şi conon se numi, îl înfruntă fericitul Gherman şi îl dojeni din destul.

Iar cel dintr-însul născut, Constantin Copronim, a făcut şi mai mari răutăţi decât tatăl său, prădând şi pustiind Biserica, şi arzând sfintele icoane, şi izgonind şi chinuind în tot felul pe monahi.

Deci acesta aflând şi de Sfântul Ştefan că se închina la icoane şi că-l numeşte pe el eretic, neascultând de porunca lui şi nevrând să iscălească la eres, trimise de îl prinse şi după multe chinuri îl închise în temniţa ce se numeşte Pretorion, unde erau închişi şi alţi aleşi părinţi, pentru pricina aceasta adunaţi, fiind toţi la număr 42. Încă erau şi alţii cu de prin multe ţări, 300 la număr, dintre care unii aveau nasurile tăiate, alţii urechile, alţii ochii scoşi şi mâinile tăiate şi bărbile rase. Pe care aflându-i fericitul Ştefan îi săruta şi-i îndemnă la luptă, făcând la închisoarea Pretoriului toată rânduiala şi slujba călugărească, aşa precum s-ar fi aflat în mănăstire.

Aflând împăratul de aceasta şi cum că Pretoriul a fost prefăcut în mănăstire prin Ştefan, după 11 luni de când fusese închis în acel Pretoriu, îl scoase din închisoare şi îl aduse înaintea lui. Atunci împăratul porunci de îl aruncară jos şi îl bătură cu pietre şi cu lemne. Iar unul din ucigaşii aceia luă un lemn şi îl lovi în moalele capului de îi despică cinstitul capul. Astfel îşi dădu cuviosul părinte sufletul în mâinile lui Dumnezeu şi luă cununa mărturisirii, în anul 766.

Iar cinstitul său trup fu aruncat de pâgânii aceia în mare. Apoi fu îngropat de nişte creştini la locul unde se află şi astăzi.

+ * + * +

Lămurindu-te cu sihăstria ca aurul în ulcea, ai strălucit, înţelepte, cu pătimirea cea după lege şi ai luat cunună asemenea numirii tale. Pentru aceasta bucurându-ne prăznuim presfântă pomenirea ta, cinstindu-ţi nevoinţele tale, pururea pomenite Ştefane. (Sedealna ce se cântă la Utrenie)

Pomenirea ta cea strălucită astăzi luminează marginile pământului cu razele darurilor Duhului cele prealuminoase. Şi pe noi, cei ce o prăznuim pe dânsa acum cu bucurie, luminează-ne şi ne sfinţeşte, de Dumnezeu fericite Ştefane. (din Canonul Sfântului ce se citeşte la Utrenie)

+ * + * +

Întregul Canon al Sfântului Mucenic Ștefan cel Nou Mărturisitorul poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-cuvios-mucenic-stefan-cel-nou-catre-cei-impreuna-cu (clic aici)

+ * + * +

Viaţa sa pe larg, aşa precum s-a scris la 42 de ani de la pătimirea sa, în anul 808, poate fi aflată în

sau

http://www.vietile-sfintilor.ro/vieti/noiembrie/11-28-cv_stefan_cel_nou.html (clic aici)

+ * + * +

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1956/s1956004.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1956/s1956006.jpg)

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/jpg/ih3847.jpg)

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/jpg/im3848.jpg)

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi, Bulgaria (27 octombrie)

(Sursă: http://3.bp.blogspot.com/-mVFLBnoEx08/Tiwc_qRqnuI/AAAAAAAACtQ/qIcwYawQrYo/s1600/DSCN6364.JPG)

Acesta s-a născut în veacul al XIII-lea în satul Basarabi, Bulgaria, din părinşi binecredincioşi care se îndeletniceau cu agricultura şi creşterea vitelor. Îşi ajuta părinţii păscând vitele, prilej cu care îm liniştea naturii ne adâncea tainele vieţii duhovniceşti. Hrana sufletului său era privegherea şi rugăciunea îndelungată, postul aspru, astfel sporind în smerita cugetare şi dragostea de Dumnezeu.

Odată, pe când păştea cirezile de vite la un râu să le adape, călcă pe cuibul unei păsărele ce se afla ascuns în iarbă şi îi omorî toţi puişorii. Sufletul său sensibil fiind cuprins de mare mâhnire, îşi luă canon să umble desculţ cu acel picior.  Vara sângera, lovindu-se şi rănindu-se de pietre şi spini, iar iarna degera chinuindu-l cumplit.

Nu ştim când a ales calea vieţuirii monahale sfântul părinte. Sunt păreri că el ar fi dus întâi un trai singuratic şi de aceea s-ar fi retras într-o peşteră ce se afla în apropierea satului Basarabi, pe o creastă de stâncă prăpăstioasă, la poalele căreia murmurau tainic şuvoaiele râului Lom. Alţii spun că la început a vieţuit în obştea mănăstirii Basarabi din apropiere, iar mai apoi dorind vieţuirea pustnicească s-a retras într-o peşteră unde se nevoi neştiut de lume. Aici petrecu ani îndelungaţi unde este cu neputinţă a închipui asprimea vieţuirii sale, ispitele răbdare de dânsul şi înălţările duhovniceşti cu care îl mângâie Dumnezeu. Ajuns la anii bătrâneţii, se aşeză pe lespezile de piatră ale peşterii sale şi îşi dădu sufletul în mâinile Domnului neştiut de nimeni. Cu timpul, peştera sa fu acoperită de apele râului, astfel că moaştele sale rămaseră ascunse lumii vreme îndelungată.

Se spune că odată, unei copile care pătimea de un duh necurat i se arătă sfântul părinte care îi spuse:

– Dacă părinţii tăi mă vor scoate din apă, eu te voi tămădui.

Mergând părinţii copilei la locul descoperit în vis de lângă râul Lom, aflară trupul necuprins de stricăiune şi răspândind o mireasmă dumnezeiască, aflat între două pietre.

Cuprinşi de bucurie pentru comoara duhovnicească descoperită de Dumnezeu în locul acela, oamenii şi monahii mănăstirii Basarabi luară trupul sfântului şi îl aşezară cu multă evlavie în biserica mănăstirii, de unde începură a izvorî râu îmbelşugat de minuni celor care se închinau cu credinţă.

Se spune că un domnitor al Ţării Româneşti al cărui nume ne este necunoscut, a plătit o sumă mare de bani pentru aducerea moaştelor sfântului cuvios Dimitrie în Bucureşti. Delegaţia nu a reuşit să intre în acest oraş, deoarece caii nu au vrut să mai meargă. În această situaţie, membrii delegaţiei au hotărât să tragă la sorţi, pentru a afla drumul pe care vor merge cu moaştele sfântului Dimitrie. La sorţi căzu drumul spre Basarabi, şi astfel, moaştele fură reaşezate în biserica din Basarabi.

Ele zăboviră în această biserică până în vremea războiului ruso-turc (1768-1774), când generalul rus Petru Salticov, trecând prin satul Basarabov, luă moaştele cu gândul de a le trimite în Rusia. Însă, la rugămintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromână, precum şi a mitropolitului Grigorie II al Ţării Româneşti, le dărui poporului român. Astfel, moaştele sfântului fură aşezate cu cinste, în iunie 1774, în catedrala patriarhală din Bucureşti unde se află până astăzi.

Racla cu moaştele sfântului cuvios Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştiului de mai multe ori. Astfel, în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciumă, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, pentru oprirea epidemiei de holeră şi în 1827, în vremea lui Grigore Ghica, pentru ploaie.

Generalizarea cultului sfântului cuvios Dimitrie a fost hotărâtă în şedinţele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dintre anii 1950-1955.

+ * + * +

Ostenelile trupului, înfrânarea poftelor şi privegherea de toate nopţile, smerenia cea către toţi şi blândeţele, te-au preamărit şi vestit te-a arătat tuturor credincioşilor, o Dimitrie; dar ca cel ce al mare îndrăzneală către Stăpânul, roagă-te ca şi noi toţi să ne mântuim. (dintre Stihirile cântate la Vecernie)

Pe cel mai mic între sate şi nesocotit, Basarabovul, prin naşterea ta l-ai cinstit, cu creşterea ta l-ai preamărit şi cu viaţa cea fără prihană preacuvioase părinte, între cetăţile cele vestite l-ai înălţat; şi apa cea mica a Lomului, cu afundarea într-însa a sfintelor tale moaşte ai sfinţit-o şi tuturor izvor de tămăduiri ai arătat-o. Iar acum oraşul acesta cel drept măritor cu darurile tale îl veseleşti; tămăduiri întru neputinţe dăruindu-ne şi apărându-ne de ispitele vrăjmaşului pe noi cei ce cu credinţă năzuim sub acoperământul tău. Roagă-te Domnului Dumnezeu, să ne dăruiască nouă iertare de păcate şi mare milă. (dintre Stihirile cântate la Litie)

+ * + * +

Din roada râvnei şi evlaviei pentru sfinţii de alt neam sălăşluitori pe pământul românesc:

http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/129/octombrie_dimitrie_cel_nou.html

+ * + * +

Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov (text, clic aici)

Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov (text, clic aici)

Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrite cel Nou Basarabov (audio, clic aici)

Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov (fragment, audio, clic aici)

Troparul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov (video, clic aici)

+ * + * +

Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi

(Sursă: http://sfvasilebz.ro/galerie_dimitrie/sf_dimitrie.jpg)

(Sursă: http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/729/72842_dimitrie44.jpg)

+ * + * +

(Sursă: http://lh5.ggpht.com/__K3uo7ylakY/SudFPD-RZZI/AAAAAAAABiQ/vcEI6bZXnjQ/Sf.%20Dimitrie%20Basarabov.jpg)

(Sursă: http://www.razbointrucuvant.ro/anunturi/wp-content/uploads/2010/10/cuv-basarabov.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s0619/s0619001.jpg)

???????????????????????????????

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/19/19839.jpg)

27.10 - Sf Dimitrie cel Nou din Basarabi sau Basarabov 2

(Sursă: http://svetimesta.com/uploads//gallery/2012/03/c2440699a054df8ff781373a29829365.jpg)

27.10 - Sf Dimitrie cel Nou din Basarabi sau Basarabov 3

(Sursă: http://new.sliven.net/res/news/86539/DSC03600.JPG)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

(Sursă: http://mrazekoff.blog.bg/)

+ * + * +

Catedrala Patriarhală unde se află moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Bucureşti, România

(Sursă: http://www.basilica.ro/_upload/img/12931729342955101303.jpg)

+ * + * +

Mănăstirea Basarabov, Bulgaria

(Sursă: http://interesantus.files.wordpress.com/2009/01/basarabov1.jpg)

Peşteră închinată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou

(Sursă: http://www.crestinortodox.ro/anunturi/images/2011/05/27/514/DSCF2009.JPG)

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/get/4103/philip-f.28/0_41a1c_6a812294_L)

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/-xD5z-J2VLfY/TmPFoqi4oPI/AAAAAAAAKqA/G9znGSmIGLw/s1600/Imagine6675.jpg)

Published in: on 27 octombrie, 2011 at 08:09  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , ,

Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, Grecia (5 mai)

(Iconar: http://picasaweb.google.com/gavriilia)

Acesta se născu la 14 septembrie 1384 în Grecia. În copilărie murindu-i tatăl, fu crescut împreună cu cei şase fraţi ai săi de evlavioasa lui mamă care îl călăuzi prin cuvânt şi faptă pe calea dragostei de cele dumnezeieşti. La vârsta de 14 ani, cuprins de dorul celor înalte, părăsi casa părintească mergând la mănăstirea Buneivestiri a Maicii Domnului de pe Colina Neprihăniţilor.

Binesporind în toată nevoinţa cea plăcută lui Dumnezeu şi iubind mai presus decât toate smerenia, după o vreme, se învrednici a primi harul preoţiei.

Din rânduiala lui Dumnezeu, după 27 de nevoinţă, urâciunea prigonirii din partea turcilor ajunse şi în ţinutul unde smeritul slujitor la Domnului se ostenea mijlocind pentru întreaga lume. Aceştia prindeau pe toţi pe care îi aflau a fi creştini şi îi chinuiau fără milă. Aflându-l şi pe sfântul Efrem, prinseră a-l supune chinurilor, însă erau nedumiriţi de pacea pe care acesta o avea şi o răspândea. Cuprinşi de furie îl chinuiră îndelung între 14 septembrie 1425, ziua Înăţări Sfintei Cruci, şi 5 mai 1426.

În toată această vreme de cumplite chinuiri ale trupului său, sfântul pătimitor al Domnului petrecea cu îndelungă răbdare şi smerenie în inima sa dinaintea lui Dumnezeu precum făcuse în vremea slujirii în Sfântul Altar, a privegherilor de taină săvârşite în chilia sa şi a celorlalte osteneli călugăreşti.

În dimineaţa zilei de 5 mai 1426, sfântul Efrem îşi dădu sufletul în mânile lui Dumnezeu, umplând de bună mireasmă duhovnicească şi de nevăzută slavă întreg ţinutul.

După veacuri în care numai sânurile pământului mai ştiau de sfinţenia marelui mucenic al lui Dumnezeu, la 3 ianuarie 1965, se aflară cinstitele sale moaşte fiind aşezat cu multă evlavie în racla de unde nu încetează a săvârşi mulţime mare de minuni.

Zilele de pomenire ale sfântului sunt 5 mai (ziua fericitei sale adormiri, 1426) şi 3 ianuarie (ziua aflării cinstitelor sale moaşte, 1965).

+ * + * +

În sânurile pământului ai rămas ascuns vreme de mai multe veacuri, purtătorule de Dumnezeu, iar în anii din urmă te-ai arătat prin bunăvoirea Domnului, ca o comoară sfântă, părinte Efrem, îmbogăţindu-i cu harul tău pe cei care-I strigă lui Hristos: Aliluia! (din Acatistul Sfântului Mare Mucenic Efrem)

+ * + * +

 Din osteneala şi evlavia vrednice la laudă a credincioşilor, unde se pot afla şi Acatistul şi Paraclisul Sfântului Efrem

http://sfantul-mare-mucenic-efrem-cel-nou.blogspot.com/

+ * + * +

Din Slujba Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou (audio, limba greacă)

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10

Published in: on 5 mai, 2011 at 08:26  Comments (3)  
Tags: , , , , , ,

Sfântul Cuvios Sava cel Nou din Kalimnos, Grecia (7 aprilie)

Sf Cu Sava cel Nou din Kalimnos 4.1 nou(Sursă: http://www.saint.gr/)

Sf Cu Sava cel Nou din Kalimnos 3 nou(Sursă: http://2.bp.blogspot.com/)

 Acest cuvios părinte s-a născut în anul 1862 în Herakleitsa, într-o familie săracă, fiind singurul fiu al părinţilor săi, Constantin şi Smaragda. La Botez primi numele Vasile.

Încă de la fragedă vârstă înflăcărându-i-se inima de dorul pentru o viaţă mai înaltă închinată Domnului, părăsi în taină casa părintească pornind spre Sfântul Munte Athos. Astfel, la vârsta de 12 ani intră în obştea Schitului Sfânta Ana. Odată cu ascultările împlinite la schit, deprinse meşteşugul pictării icoanelor şi cântarea psaltică.

După 12 ani, merse în pelerinaj la Locurile Sfinte. Ajungând în anul 1887 la mănăstirea Sfântul Gheoghe Hozevitul, rămase acolo petrecând acolo 17 ani de viaţă pustnicească cu nevoinţe aspre, neştiute de nimeni, numai de Bunul Dumnezeu, socotind deşertul şi stâncile izvoare de roade duhovniceşti bogate. După o vreme primi tunderea în monahism cu numele cuviosului Sava cel Sfinţit.

În anul 1890, intră în obştea stareţului Calinic Alatsata (Asia Mică), iar în 1902 fu făcut diacon. Un an mai târziu primi harul preoţiei de la Arhiepiscopul Nicodim al Diokesariei. Petrecu aproape 10 ani în deşertul de lângă Iordan, cu multă asprime îndeletinicindu-se cu rugăciunea necontenită şi cu pictarea icoanelor. Coliba sa avea două chilii la care se ajungea printr-o frânghie.

Din pricina incursiunilor arabilor şi a stării de sănătate, cuviosul părinte fu silit să părăsească locul nevoinţei sale, întorcându-se în Grecia unde căutând un loc de linişte află insula Patmos, unde trăi într-o colibă din Grava, iar mai apoi în mănăstirea Sfântului Ioan.

Mai apoi, călători în întreaga Grecie, căutând un loc potrivit pentru a se aşeza. Vizită Sfântul Munte Athos, apoi mănăstirea Faneromenis, Salamina şi în cele din urmă insula Hidra, însă în 1919 fu chemat pe insula Eghina de sfântul Nectarie, pentru a fi duhovnic al mănăstirii Sfânta Treime. Zăbovi aici 6 ani (între 1919 şi 1925), învăţând pe maici meşteşugul pictării icoanelor şi cântarea psaltică. Vremea uceniciei sale pe lângă Sfântul Nectarie poate fi socotită cea mai importantă din viaţa sa. Cei doi se ţineau unul pe altul la mare evlavie, socotind fiecare pe celălalt sfânt.

Cuviosul părinte Sava fu singurul preot care săvârşi slujba înmormântării sfântului Nectarie şi pictă cea dintâi icoană cu chipul acestuia. Într-una din zile, cuviosul părinte îi spuse stareţei că timp de patruzeci de zile nu doreşte să vadă pe nimeni. În acest timp, se închise în chilia sa, iar maicile auziră discuţii îndelungate (între cuviosul părinte care se afla în viaţă şi sfântul plecat la Domnul). După patruzeci de zile, ieşi din chilie ţinând în mâini icoana sfântului Nectarie, dăruindu-i-o stareţei pentru a fi pusă în biserică spre cinstire. Stareţa fu uimită, căci sfântul Nectarie nu fusese canonizat, şi se temea ca aceast gest să nu aducă mănăstirii neplăceri. Însă cuviosul Sava care era întotdeauna blând şi smerit, stărui cu fermitate: „Să faci ascultare! Ia icoana şi pune-o în biserică, şi nu te îndoi de voia lui Dumnezeu”.

După adormirea sfântului Nectarie, din ce în ce mai mulţi pelerini veneau la mănăstire pentru faima minunilor săvârşite de acesta. Aceasta tulbură însă liniştea mult iubită de cuviosul Sava care, la îndemnul lui Gherasim Zervos, plecă în 1925 îndreptându-se din nou către insula Kalimnos.

Aici cuviosul părinte îşi petrecu ultimii ani ai vieţii pământeşti, ca duhovnic al mănăstirii Tuturor Sfinţilor. Ca duhovnic îmbina îngăduinţa cu asprimea. Cu unele păcate era îngăduitor, iar cu altele era aspru. Până la sfârşitul vieţii sale, rămase un nevoitor plin de râvnă, stăruind în marea sa înfrânare de la hrană, apă şi somn. Cuviosul părinte era o pildă ce lumina precum o stea strălucitoare pentru toţi cei care îl întâlneau. Mulţi mărturiseau că simţeau o mireasmă cerească în prezenţa sa, iar un creştin mărturisi a-l fi văzut ridicat de la pământ în vremea rugăciunii.

Către sfârşitul vieţii sale, cuviosul părinte Sava primise darul rugăciunii neîncetate. Vreme de trei zile nu primi pe nimeni, dând ca ultime poveţe: iubirea şi ascultare în Hristos. Înainte de a-şi da sufletul, primi pe neaşteptate putere, împreunându-şi sfintele sale mâini şi bătându-le rosti ultimele sale cuvinte: „Domnul! Domnul! Domnul!”. Plecă la Cel căruia îi slujise cu râvnă întreaga viaţă în ajunul praznicului Bunei-Vestiri. O maică văzu sufletul cuviosului ridicându-se la cer într-un nor de lumină.

După 10 ani, când se fu deschis mormântul său după rânduiala Bisericii Ortodoxe din Grecia, o mireasmă nepământească ieşi din acesta umplând locul şi mângâind sufletele celor care se aflau acolo, iar mai apoi răspândindu-se în întreaga insulă. Mulţime de minuni şi vindecări se săvârşiră şi se săvârşesc prin mijlocirea sfântului părinte Sava cel Nou din Kalimnos.

Peste an, pomenirea sa se săvârşeşte la 7 aprilie (ziua adormirii sale) şi la 5 decembrie (ziua sa de nume).

+ * + * +

Cinstitele moaște ale Sfântului Cuviosului Sava cel Nou din Kalimnos

Sf Cu Sava cel Nou din Kalimnos 2 nou sf moaste(Sursă: http://i.ytimg.com/)

+ * + * +

Imagini legate de Sfântul Sava cel Nou (video, greacă) – clic aici

Moaştele Sfântului Sava (video, greacă) – clic aici

+ * + * +

Viața Sfântului Cuviosului Sava cel Nou poate fi aflată în:

Sfl Cu Sava cel Nou din Kalimnos carte

+ * + * +

Chilia Sfântului Cuvios Sava cel Nou

Sf Cu Sava cel Nou din Kalimnos 5 nou chilia(Sursă: http://agiosabbas.blogspot.ro/)

+ * + * +

Sf Cu Sava cel Nou din Kalimnos 1 nou(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/)

+ * + * +

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/_)

(Sursă: http://www.eikonografos.com/)

Sf Cu Sava cel Nou din Kalimnos 6 nou(Sursă: https://vatopaidi.files.wordpress.com/)

Sfântul Sava, singurul preot care a slujit slujba de înmormântare a Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

De multe ori, sfântul Sava a fost văzut ridicat de la pământ în momentul Sfintei Jertfe din Sfânta Liturghie

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

Sfântul Sava îndruma pe maici în viaţa duhovnicească, în meşteşugul pictării de icoane şi în muzica psaltică

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

Sfântul Sava era un mare duhovnic îmbinând blândeţea cu asprimea

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

Sfântul Sava săvârşea minunea dăruirii de prunci în familiile lipsite de copii

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

Sfântul Sava a salvat pe mulţi aflaţi în vremea furtunii pe mare, numai fiindu-i pomenit numele

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

Sfântul Sava vindecă pe monahul Pantelimon Lambadarios (în prezent episcop în Alexandria) de cancer, fiind cunoscut la fiind vindecător al cancerului

(Sursă: http://orthodoxwiki.org/)

Adormirea Sfântului Sava din Kalimnos de la 7 aprilie 1948

(Sursă: http://commons.orthodoxwiki.org/)

Cele lăsate de oameni în semn de mulţumire pentru minunile săvârşite de  Sfântul Sava în viaţa lor

(Sursă: http://farm4.static.flickr.com/)

+ * + * +

Mănăstirea Kalimnos, Grecia

(Sursă: http://www.flickr.com/)

(Sursă: http://www.flickr.com/)

Published in: on 7 aprilie, 2011 at 08:30  Comments (2)  
Tags: , , , , , ,