Sfinții Cuvioși Nectarie și Teofan, ctitorii Mănăstirii Varlaam, Meteora, Grecia (17 mai)

Sf Cuv Nectarie si Teofan,ctitorii Man Varlaam, Meteora 2.1(Sursă: http://xristianos.gr/)

Sfinții ieromonahi Nectarie și Teofan erau frați buni din familia nobiliară Apsaradon din Ioanina, familie ce a jucat un rol important in viața orașului. Cei doi cuvioși au avut parte de o educație aleasă în mănăstirea Filantropinon în timpul egumenului Macarie. Însă, bogățiile, slava și buna creștere n-au putut birui dumnezeiasca dragoste dintru ei. De la o vârstă tânără au îmbrățișat viața monahală în orașul lor, îndreptățind astfel supranumele de „orașul călugarilor”. Schima monahală au luat-o în 1495, fiind tunși de către un oarecare stareț pe nume Sava.

Sfântul Cuvios Sava din Ioannina (pomenit în ziua de 3 februarie)

Sf Cuv Sava din Ioannina 1.1(Sursă: http://1.bp.blogspot.com/)

Sfinții au ucenicit lângă Bătrânul timp de 10 ani întregi, in schitul Sf.Ioan Botezătorul din insula lacului Ioaninei până la adormirea sa din anul 1505, culegând roadele vieții sihăstrești.

După moartea părintelui lor duhovnicesc, au plecat în Sfântul Munte la izvorul cel nesecat al pustniciei, ca să pună temelie bună pentru viața lor călugărescă pe mai departe. În Grădina Maicii Domnului au fost primiţi de fostul patriarh al Constantinopolului sfântul Nifon al 2-lea (pomenit la 11 august), ce se nevoia în mănăstirea Dionisiu la anul 1502.

În răstimpul şederii lor aici au cerut şi primit de la luminatul lor părinte duhovnicesc, sfântul Nifon, rânduială şi canon de vieţuire duhovnicească. După ce prin învăţăturile sale i-a întrarmat cu cele de ajutor în războiul duhovnicesc, el i-a îndemnat să se întoarcă la chilia lor de mai înainte şi să-şi continue acolo luptele lor duhovniceşti. Ascultând sfaturile sfântului Nifon, care a fost al doilea lor părinte duhvnicesc, şi făgăduind să nu se abată de la cele spuse lor, s’au întors la chilia lor. Dar, întrucât, au aflat-o ocupată de către unii boieri care şi-au însuşit drepturi de ctitori asupra ei, au fost nevoiţi să o părăsescă pentru a doua oară.

S’au dus în locurile cele mai retrase din insulă unde au aflat după dorirea inimii un loc potrivit pentru asceză şi liniştire, lângă o sihăstrie pustie, pe jumătate ruinată, cu hramul sfântului Pantelimon. Ea era zidită într’o peşteră deasupra lacului, ale cărui ape pătrunsesră în adâncitura peşterii formând o groapă foarte mare. Cu mulţi ani în urmă, în acel loc se nevoise un pustnic vestit pentru viaţa sa sfântă, Antonie. Vreme de 18 ani a rămas zăvorât în chilia sa şi fusese dăriut de Dumnezeu, pentru multa sa curăţie, cu harisma străvederii. Îndată, sfinţii Nectarie şi Teofan au luat de la arhiereul Ioaninei binecuvântare pentru refacerea sfântului locaş, şi obţinând aprobările trebuinciose au purces la reconstrucţia bisericii şi a chiliilor. Acest lucru s’a dovedit în faptă o luptă istovitoare şi trudnică. Toată ziua cuvioşii lucrau la tăierea de bucăţi de stâncă ca astfel să umple cu pietre şi pământ acea groapă şi apoi să înceapă zidirea. În cele din urmă pe la 1506-1507 au ridicat cu ale lor cheltuieli, biserica sfântului Ioan Botezătorul şi odată cu ea s-au finalizat într-un timp scurt şi zidirea chiliilor şi a celorlalte clădiri necesare.

Ieromonahii Nectarie şi Teofan au mai fost ctitori şi ai unei alte mănăstiri. După refacerea mănăstirii sfântului Ioan Botezătorul în insulă, au ridicat pentru surorile şi părinţii lor, sihăstria sfântului Nicolae în Lepenό. Aceasta a funcţionat ca metoc al mănăstirii Varlaam de la Meteore. Încercările n’au încetat să apară şi aici. Ultima ispită a fost şi cea mai dureroasă. N’a venit din partea necredincioşilor turci, ci de la înşişi stăpânitorii bisericeşti şi boierii din partea locului pentru care pricină, după cum ei înşişi fac referire în autobiografia lor, n’au vrut să se [mai] împărtăşească. Văzând tot acest război şi răutate că se înteţeşte, şi-au adus aminte de sfatul sfântului Nifon, care proroceşte le spusese: „când ispitele vă vor împresura de pretutindeni, nu vă împotriviţi lor, ci retrăgeţi-vă în mănăstire şi vă liniştiţi”.

După 4 ani de şedere în părţile Ioanninei, au plecat definitiv din noua lor mănăstire în jurul anului 1510 şi s’au strămutat pe stâncile Meteorelor căutând acolo un nou loc pentru desăvârşire şi asceză. Li s’a dat de către părinţii mănăstirii Marea Meteoră, schitul sfântului Ioan Botezătorul unde au rămas timp de 7 ani. Însă îngustimea stâncii pe care era situată sihăstria lor, cât şi clima nesănătoasă de acolo din pricina vânturilor puternice, nu le-a dat putinţa să stea mai mult acolo. Din această pricină, au purces la căutarea unui loc mai potrivit. Din mulţimea de stânci de la Meteore, au ales una mai cu lărgime şi cu vânturi mai prielnice, fiind potrivită pentru viaţa isihastă şi care se numea Varlaam. Această denumire provenea de la primul eremit ce vieţuise în acel vârf necălcat de picior de om.

Deci, pe stânca Varlaamului, care era cu desăvîrşire pustie şi nelocuită de mulţi ani, cei doi cuvioşi au început să vieţuiască cu binecuvântarea mitropolitului Larisei, Visarion şi a egumenului de atunci al Marii Meteore, în anul 1518. Îndată după urcarea lor pe stâncă, au început lucrările de zidire, întrucât nu se mai păstra nimic din vechea sihăstrie. După ce au ridicat câteva chilii provizorii pentru locuit, prima lor grijă a fost să refacă vechea bisericuţă ce era cu totul ruinată. Din aceasta – care fusese sfinţită cu hramul sfinţilor Trei Ierarhi de către pustnicul Varlaam – mai erau în picioare doar câteva bucăţi de zid din sfântul altar ce stăteau să cadă şi unde făceau slujbele până la ridicarea noii biserici.

Din această pricină, şi-au început lucrul la zidirea bisericii cu multă trudă şi osteneli trupeşti uriaşe având şi sprijinul ucenicilor lor, Benedict şi Pahomie monahii, ce au fost de la început cu ei şi, cu harul lui Dumnezeu, au înaintat destul lucrările.

Pentru mai bine de 30 de ani, au ţinut neştirbit rânduiala slujbelor, rugăciunilor şi a privegherilor de toată noaptea din ajunul Duminicilor, precum şi a praznicelor Împărăteşti şi la pomenirea sfinţilor mari; în timp ce în celelalte zile de peste săptămână jumătate din noapte o afieroseau slavoslovirii lui Dumnezeu. Hrana lor zilnică era sărăcăcioasă şi cu desăvârşire pustnicească. În anul 1542 au pus temelia bisericii tuturor sfinţilor, iar pe 17 mai 1544 aceasta a fost terminată.

Între timp, cuviosul Teofan era deja bolnav la pat de 10 luni şi, slăbit de îndelungata-i boală, se afla la porţile morţii. Şi, în timp ce toţi părinţii şi fraţii se tânguiau şi plângeau în jurul său cântând înlăcrimaţi Paraclisul, s’a petrecut o minune. Dintr’odată o stea străvezie şi strălucitoare a stătut deasupra chiliei cuviosului învăluind-o într-o lumină cerească! Odată cu apusul soarelui, sufletului cuviosului Teofan s’a mutat la veşnicele sălaşuri. În aceiaşi clipă steaua suprafirească s’a stins; semn al slavei nemăsurate ce-i fusese gătită în ceruri.

După 10 ani, Luni în Săptămâna Luminată pe 7 aprilie 1550 s’a odihnit întru Domnul şi cuviosul Nectarie. Mormântul lor şi moaştele lor (mâna dreaptă a cuviosului Nectarie şi mâna stângă a cuviosului Teofan, nestricate, cu tot cu piele) constituie până astăzi izvor de puteri şi minuni pentru vieţuitorii mănăstirii şi evlavioşii închinători. Amin! (Tâlcuire din greacă săvârșită de Mănăstirea Nera)

+ * + * +

Sf Cuv Nectarie si Teofan,ctitorii Man Varlaam, Meteora 1.2(Sursă: http://www.roussanou.gr/)

Sf Cuv Nectarie si Teofan,ctitorii Man Varlaam, Meteora 4.1(Sursă: http://poimin.gr/)

+ * + * +

Mănăstirea Varlaam, Meteora, Grecia

Sf Cuv Nectarie si Teofan,ctitorii Man Varlaam, Meteora 3(Sursă: http://metamorfosi-vrilission.gr/)

Reclame
Published in: on 18 mai, 2015 at 12:28  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , , ,

Sfinții 9 Mucenici din Cizic, Turcia (29 aprilie)

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 2.1(Sursă: http://www.soborjane.ru/)

Acești sfinți mucenici se numeau Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie şi Filimon. Fiind din diferite locuri şi ţări, se adunară în Cizic şi, nebăgând în seamă cumplita prigoană împotriva creștinilor, preamăreau și propovăduiau pe Hristos cu toată îndrăzneala, mustrând fără frică rătăcirea cinstirii zeilor. Apoi îndemnau pe cei orbiţi cu necredinţa să vadă adevărul.

Văzând una ca aceasta necredincioșii, îi prinseră și duseră dinaintea conducătorului cetății Cizicului. Iară ei stăteau înaintea stăpânitorilor păgâni cu dârzenie în suflet, având inimile lor aprinse cu focul dragostei și râvnei către Dumnezeu.

Pentru aceasta, fură supuși la felurite chinuri şi pedepse, fiind aruncaţi în temniţă şi iarăşi scoşi şi chinuiţi, ca să se lepede de Hristos şi să jertfească idolilor.

Însă ostaşii lui Hristos nicidecum nu se depărtau de Domnul. Iară după alte munci, li se tăiară capetele şi tot în acel loc li se îngropară şi trupurile.

După câţiva ani, împărăţind sfântul împărat Constantin (pomenit la 21 mai), încetă prigonirea şi  răsări lumina dreptei credinţe în toată lumea.

Atunci în Cizic, binecredincioşii creştini scoţând de sub pământ trupurile celor 9 sfinţi mucenici, şi găsindu-le nestricate, le puseră în raclă nouă și zidind o biserică în numele lor, aduseră într-însa comoara cea de mare preţ.

Apoi s-au făcut multe minuni şi tămăduiri prin sfintele lor moaşte: diavolii erau izgoniţi, gârbovii se îndreptau şi bolile de friguri cu desăvârşire se tămăduiau.

Un vestit bărbat s-a izbăvit de idropică (acumulare de apă a trupului), atingându-se de vestita raclă a sfinţilor.

Mulţime de popor necredincios văzând tămăduirile de diferite boli ce se făceau la sfintele moaşte ale mucenicilor, se întoarseră spre Hristos și, nu după multă vreme, aproape toată cetatea primi sfânta credinţă în Hristos sfărâmând idolii şi capiştile idoleşti, ridicând în locul biserici lui Dumnezeu. Și astfel înflori în cetatea Cizicului dreapta credinţă, cu minunile şi rugăciunile sfinţilor, cei 9 la număr, care se odihnesc acolo.

+ * + * +

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 2.2

Nori tainici v-aţi arătat înţelep­ţilor luptători, ca cei ce plouaţi peste credincioşi cu ploile sângiurilor voastre şi prin har uscaţi înşelăciunea necredinţei. Pentru acesta vă fericim pe voi, vrednicilor de laudă.

Mucenicilor cei purtători de chinuri, care cu adevărat vă veseliţi de Frumuseţile Cele Dumnezeieşti şi din destul vă îndulciţi din Izvorul desfătării şi prin împărtăşire vă îndumnezeiţi, izbăviţi de cumplitele primejdii pe cei ce vă fericesc pe voi.

Luptătorilor, cei ce aţi răsărit ca soarele cel luminos cu razele luptelor voastre celor tari, luminaţi pe toţi cu strălucirile minunilor, pierdeţi şi noaptea patimilor şi întunericul demonilor îl risipiţi. (Din Canonul Sfinților ce se citește la Utrenie)

Înţelepţindu-vă cu cunoştinţa cea Dumnezeiască şi într-armându-vă cu armele cele înţelegătoare, prin vieţuire şi prin faptă, întru Duhul aţi biruit taberele vrăjmaşului şi după moarte v-aţi mutat către Viaţa Cea Nemuritoare şi către Lu­mina Cea Neînserată. Pentru aceasta izvorând vindecări tuturor, tămăduiţi bolile şi alungaţi duhurile, purtătorilor de chinuri cei nouă cu numărul. Rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea voastră. (Sedelna Sfinților, glasul al 8-lea)

+ * + * +

Canonul de rugăciune al Sfinților 9 Mucenici din Cizic:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfintii-9-mucenici-din-cizic (clic aici)

+ * + * +

Sfântul Mucenic Teognis din Cizic

Sf Mc Teognis din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Ruf din Cizic

Sf Mc Ruf din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Antipatru din Cizic

Sf Mc Antipatru din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Teostih sau Teoctist din Cizic

Sf Mc Teostih din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Artemas din Cizic

Sf Mc Artemas din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Magnon din Cizic

Sf Mc Magnon din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Teodot din Cizic

Sf Mc Teodot din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Tavmasie din Cizic

Sf Mc Tavmasie din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Filimon din Cizic

Sf Mc Filimon din Cizic 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

+ * + * +

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 4.1(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 3.1(Sursă: http://iconostudia.ru/)

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 9.1(Sursă: http://alchevskpravoslavniy.ru/)

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 11.1(Sursă: http://goskatalog.ru/)

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 8.1(Sursă: http://www.proza.ru/)

Sf 9 Mc Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnon, Teodot, Tavmasie, Filimon din Cizic 5(Sursă: http://центрвик.рф/)

Sfânta Muceniță Ilaria, dimpreună cu Claudiu Tribunul, soțul său, și cei doi fii, Iason și Mavru (19 martie)

Sf Mc Ilaria 4.1(Sursă: http://www.doxologia.ro/)

Aceștia împreună cu preotul Diodor şi diaconul Marian pătimiră cu sfinţii mucenici Hrisant şi Daria (pomeniți deopotrivă în ziua de 19 martie).

Tribunul Claudiu îmbrăţişă credința în Iisus Hristos și primi botezul împreună cu soţia sa Ilaria și fiii lor, Iason şi Mavru, cu toţi ai casei, chiar şi soldaţii.

Sf Mc Claudiu Tribunul, sotia sa Ilaria si fiii lor Iason si Mavru 1.1(Sursă: http://images.oca.org/)

Când împăratul Numerian (283-284) află acest lucru, porunci să fie osândiți la moarte. Astfel sfântul Claudiu fu înecat în mare, iar copiilor şi soldaţilor săi  li se tăiară capetele.

Creştinii înmormântară sfintele moaşte ale mucenicilor într-o peşteră, unde sfânta Ilaria mergea adesea la rugăciune.

Într-o zi, fiind urmărită, sfânta Ilaria fu prinsă şi dusă spre chinuire. Sfânta îi rugă să o lase puţin să se roage şi făcând aceasta își dădu sufletul în mâinile Domnului.

Un slujitor o îngropă în aceeaşi peşteră unde odihnea familia sa.

+ * + * +

Sf Mc Claudiu Tribunul 1.1(Sursă: http://www.doxologia.ro/)

+ * + * +

Sf Mc Ilaria 3.1(Sursă: http://4spisok.ru/)

Sf Mc Ilaria 1.1(Sursă: http://pk-semya.ru/)

Sfinții Apostoli Arhip, Filimon și soția sa, Apfia (19 februarie)

Sf Ap Arhip, Filimon si Apfia, sotia sa 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Arhip a fost unul din cei 70 de apostoli și fiul sfinților Filimon și Apfia, urmând sfântului Epafras în slujirea de episcop al cetății Colose. Sfântul apostol Pavel îl pomenește în Epistola sa către Coloseni: „Şi spuneţi lui Arhip: Vezi de slujba pe care ai primit-o întru Domnul, ca să o îndeplineşti.” (Coloseni 4, 17), precum și în cea către Filimon: „Arhip, cel împreună-oștean cu noi” (Filimon 1, 2).

În vremea aceea, inima creștinătății din cetatea Colose se afla în casa sfântului Filimon, îmn care se adunau creștinii la rugăciune și despre care amintea sfântul apostol Pavel: „Bisericii din casa ta” (Filimon 1,2). Aceasta a fost una dintre bisericile ce s-au învrednicit de cinstea primirii unei epistole de la sfântul și marele Pavel.

Sfântul Apostol Pavel (pomenit la 29 iunie). Miniatură bizantină săvârșită între anii 1125-1150

Sf Ap Pavel 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Pricina acesteia a fost robul sfinților Filimon și Apfia pe nume Onisim  care fugise de la dânșii la Roma unde îl întâlni pe sfântul apostol Pavel care pe atunci era arestat la domiciliu în cetatea Romei.

Sfântul Apostol Onisim (pomenit la 15 februarie și 22 noiembrie)

Sf Ap Onisim 4.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Onisim răspunse cu căldură la propovăduirea sfântului apostol Pavel, încât îl numește pe acesta: „fiul meu, pe care l-am născut în lanțuri, Onisim” (Filimon 1, 10). În lumina noii vieți a lui Onisim, sfântul apostol roagă cu frumoase cuvinte pe soții Filimon și Apfia:

„Căci poate pentru aceea a fost despărțit de tine câtva timp, ca veșnic să fie al tău, dar nu ca un rob, ci mai presus de rob, ca pe un frate iubit, mai ales pentru mine, dar cu atât mai vârtos pentru tine, și după trup și în Domnul. Deci, dacă mă socotești părtaș cu tine, primește-l pe el, ca pe mine. Iar de te-a păgubit cu ceva, sau îți este dator cu ceva, pune aceasta în socoteala mea.” (Filimon 1, 15-18).

În vremea unei sărbători păgânești închinate zeiței Artemis, toți credincioșii din Colose se adunaseră, după obicei, în casa sfinților Filimon și Apfia pentru rugăciune. Aflând această adunare, păgânii se repeziră și pe unii îi bătură, pe alții îi omorâră, iar pe sfinții Arhip, Filimon și sfânta Apfia îi chinuiră în multe feluri. Căci msi întâi îi întinseră pe pământ și îi târâră, apoi îi bătură cu toiege fără milă, îi îngropă pe fiecare deosebit în pământ până la coapse, ucigându-i cu pietre. Sfinții Filimon și Apfia se mutară la odihna cea de Sus sub împroșcarea pietrelor, iară sfântul Arhip fu bătut și lăsat viu,  spre batjocorirea copriilor care îl străpunseră pe sfântul apostol cu cuțitele.

Astfel, apostoleasca treime se mută la Ceruri unde pururea mijlocesc cu căldură pentru toți cei ce le săvârșesc pomenirea cu credință.

Pomenirea sfinților apostoli Arhip, Filimon, Apfia, dimpreună cu robul lor Onisim, se mai săvârșește și la 22 noiembrie. În ziua de 19 februarie Biserica săvârșește canonul de rugăciune a sfântului apostol Arhip, iar la 22 noiembrie canonul de rugăciune al sfinților Filimon, Arhip, Onisim și Apfia.

+ * + * +

Sfântul Apostol Arhip, din canonul de rugăciune săvârșit în ziua de 19 februarie

Sf Ap Arhip, Filimon si Apfia, sotia sa 1.2 Sf Ap ArhipCa pe o stea mare câştigându-te Biserica pe tine, Fericite Arhip şi luminându-se cu razele minunilor tale, strigă către tine: scapă pe cei ce cu credinţă cinstesc sfântă pomenirea ta. (Condacul Sfântului, glasul al 4-lea)

Cu cuvinte de cinste te-a îndemnat către mucenicie Sfânta Apfia, cea vrednică de laudă, iubindu-te pe tine, mărite, ca pe un fiu preacurat. Cu care împreună cu adevărat locuieşti în Împărăţiile cele de sus, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Adunatu-s-a poporul la pomenirea ta cea purtătoare de lumină ca să laudepe Mântuitorul, Dătătorul de bine şi ostenelile tale cele vitejeşti, pe care bărbăteşte le-ai răbdat, Fericite Arhip, biruind pe cel cu multe măiestrii. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

Făcându-te ucenic al Sfântului Pavel, de Dumnezeu purtătorule, ai luminat popoarele a lăuda pe Preasfânta Treime; iar altarele cele de pierzare ale idolilor le-ai surpat, cu harul. Şi nevoindu-te cu tărie, bucurându-te, ai luat cununile, rugându-te lui Hristos pentru noi, Sfinte Mucenice Arhip. (Sedelna Sfântului, glasul 1)

+ * + * +

Sfinții Apostoli Filimon și Apfia, din canonul de rugăciune ce se săvârșește în ziua de 22 noiembrie

Sf Ap Arhip, Filimon si Apfia, sotia sa 1.3

Sfinţite Apostole al lui Hristos Filimon, pe cei ce cu credinţă săvârşesc astăzi preasfântă pomenirea ta, izbăveşte-i pe toţi de tot felul de ispite şi de necazuri. (Condacul Sfântului Apostol Filimon, glasul al 4-lea)

Racla moaştelor tale izvorăşte picături de vindecări celor ce merg către ea, Fericite Filimon Apostole, bolile încetează şi sfinţeşte sufletele tuturor celor ce pururea prăznuiesc Dumnezeiască pomenirea ta. (Din Canonul Sfinților Apostoli)

Strălucind cu sfinte virtuţi şi lui Dumnezeu slujind în chip deosebit, te-ai suit spre cer, dănţuind împreună cu îngerii, Sfântă Apfia. (Din Canonul Sfinților Apostoli)

+ * + * +

Canonul de rugăciune al Sfântului Apostol Arhip poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/ceaslov/canoane/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-apostol-arhip (clic)

Canonul de rugăciune al Sfinților Apostoli Filimon, Arhip, Onisim și Apfia poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfintii-apostoli-filimon-arhip-onisim-catre-cei-impreuna-cu (clic)

+ * + * +

Viața Sfântului Apostol Onisim, care mai înainte fusese rob al Sfântului Apostol Filimon și al Apfiei, soția sa, poate fi aflată aici:

https://sfintisiicoane.wordpress.com/2012/02/14/sfantul-apostol-onisim-15-februarie/ (clic)

+ * + * +

Sfântul Apostol Arhip, episcop de Colose

Sf Ap Arhip 2.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană din veacul al XIX-lea înfățișând pe Sfântul Cuvios Teodor, Sfânta împărăteasă Elena, Sfântul Ierarh Alexie, mitropolitul Moscovei, și Sfântul Arhip

Sf Ap Arhip 1.1 Sf Teodor, Sf imparateasa Elena, Sf Ier Alexie, mitropolitul Moscovei, si Sf Arhip (icoana sec XIX)(Sursă: http://pravicon.com/)

Published in: on 18 februarie, 2015 at 19:32  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Sfinții Mucenici Evghenie, Valerian, Candid şi Achila din Trapezunt, Turcia (21 ianuarie)

Sf Mc Candid, Evghenie, Valerian si Achila din Trapezunt 1.1

Icoană săvârșită în anul 1577 și aflată în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Aceşti sfinţi şi buni biruitori mucenici au pătimit în vremea împărăţiei lui Diocleţian şi Maximian, din partea lui Lisie, în preajma sfârșitului veacului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea.

Mai întâi au fost prinşi sfinții Valerian, Candid şi Achila, în Munţii Trapezuntului.

Prigonirea cumplită stând asupră-le, își lăsaseră casele şi averile lor, precum şi toată lumea cea deşartă, şi ieşind în munţi, rătăceau, voind mai bine să locuiască cu fiarele, decât cu închinătorii la idoli.

După ce prinseră pe aceşti 3, în ţara Laziei, într-o cetăţuie ce se numea Până, păgânii i-au trimis în surghiun, într-o temniţă strâmtă ce era acolo. Apoi, după o vreme, îi aduseră la Trapezunt şi îi puseră dinaintea lui Lisie.

Fiind aflați cercetați și aflați neclintiți, mai întâi fiind dezbrăcați, fură bătuți cu vine, apoi  spânzurați şi strujiți cu unghii de fier şi și arși cu făclii aprinse. Însă dumnezeiasca putere întărea și ajuta pe sfinţii răbdători de chinuri atât de mult încât chinuitorii se înfricoşară și căzură cu feţele la pământ, ca morţi, iar Lisie, văzând acestea, se spăimântă şi porunci să-i ducă în temniţă.

 Nu după multe zile fu prins şi sfântul Evghenie şi foarte tare îl bătură pentru mărturisirea lui Iisus Hristos. Apoi, mergând Lisie în capiştea idolească, fu dus şi Evghenie mucenicul, care intrând înăuntru şi rugându-se lui Dumnezeu, îndată căzură idolii şi ca praful se sfărâmară. Apoi, după porunca tiranului, legându-l slujitorii cu frânghie de mâini şi de picioare pe Sfântul Evghenie şi întinzându-l la pământ, îl bătură mult cu beţe groase. După aceea, spânzurându-l gol, cu unghii de fier îi strujiră trupul şi cu făclii îl arseră, apoi îi udară cu oţet tare amestecat cu sare rănile lui.

Mai apoi, pe toţi aceşti 4 sfinţi mucenici îi aruncară într-un cuptor înfocat, din care ieşind fără vătămare, prin tăiere de sabie se mutară întru odihna cea de Sus gătită lor de Domnul dinaintea Căruia se roagă pentru toți cei ce le săvârșesc pomenirea cu credință.

Sf Mc Candid, Evghenie, Valerian si Achila din Trapezunt 3.1Miniatură din Menologion-ul (Mineiul) împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), săvârșită în anul 985 la Constantinopol

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

+ * + * +

Sfântul Mucenic Evghenie din Trapezunt

Sf Mc Evghenie din Trapezunt 2.1(Sursă: http://www.ikonu.ru/)

Sf Mc Evghenie din Trapezunt 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană zugrăvită în anul 1375, aflată în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

Sf Mc Candid, Evghenie, Valerian si Achila din Trapezunt 2.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Published in: on 21 ianuarie, 2015 at 11:13  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , ,

Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic, România (13 ianuarie)

Sfântul Mucenic Ermil

1. Sf Mc Ermil (315) 1.1Frescă săvârșită în anul 1547, aflată în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Mucenic Stratonic

1. Sf Mc Stratonic (315) 1.1Frescă săvârșită în anul 1547, aflată în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

În vremea prigoanei împăratului Liciniu, trăia un oarecare diacon cu numele Ermil. Fiind pârât de unul dintre ostași, fu prins și adus dinaintea împăratului. Aflând pricina pentru care ostașii veniră după dânsul, nu numai că se bucură cu duhul, dar îi și rugă pe aceștia să nu îl lege căci se va înfățișa de bunăvoie dinaintea împăratului căruia i se arătă neînduplecat. Văzând aceasta, Liciniu porunci să fie bătut peste față cu un bici de metal, însă el se arăta plin de răbdare și credință tare. Apoi îi spuse împăratului:

– Mai greu te vei chinui tu, împărate, căci vei da faţă cu Cel Atotputernic, pentru că tu nu numai că prigoneşti pe unii, ci opreşti şi pe alţii să caute adevărul.

După cazne şi mai grele, împăratul porunci ca sfântul să fie dus vreme de 3 zile în temniţă, poate se va întoarce căindu-se de îndrăzneala lui.

În temniţă, Sfântul Ermil se rugă mereu lui Dumnezeu Care trimise un înger al Său, mângâindu-l şi întărindu-l cu vorbe ca acestea:

– Îndrăzneşte, Ermile, şi nu te teme, căci în curând vei birui pe tiran şi vei primi cununa luminoasă a muceniciei!

După 3 zile, şezând iarăşi pe scaunul de judecată, Liciniu ceru să-i fie înfăţişat din nou diaconul Ermil, întrebându-l dacă nu cumva s-a răzgândit în cugetul său.

– Ţi-am spus odată, împărate, răspunse Ermil, că eu de Domnul Hristos nu mă voi despărţi, ci numai Lui Îi voi sluji, căci ştiu că de la El voi şi avea mare ajutor.

Iară împăratul porunci la 6 ostaşi să-l ia pe sfânt şi să-l întindă la pământ şi atâta să-l căznească în bătăi până se va întoarce de la astfel de gânduri. În vremea pătimirii sale, el nu scotea nici măcar un geamăt, ci, cu toate că trupul său era ciuruit cu totul în urma loviturilor, totuşi de la el nu se auzeau decât rugăciuni prin care cerea Domnului să-l întărească până la sfârşit.

La un moment dat se auzi un glas din înaltul cerului care-i vestea că peste 3 zile va fi izbăvit de chinuri. Ostaşii care-l munceau auziră şi ei glasul ceresc şi înştiinţară îndată pe împărat despre acest lucru. Cu toate că se îngrozi de vestea aflată, Liciniu nu vru să se recunoască înfrânt, de aceea porunci ca statornicul creştin să fie dus din nou în temniţă.

În faţa celor întâmplate, Stratonic, temnicerul încredinţat cu paza sfântului, se răni la inimă de durere văzând multele chinuri cu care fusese încercat de către nemilostivul împărat, căci în taină și el era creștin. Însă văzându-i puterea cu care purta chinurile, se  bucura cu inima, îngrijindu-i cu multă căldură rănile.

Fiind adus Ermil a doua zi dinaintea împăratului și aflat statornic în credință, Liciniu porunci ostașilor să rupă cu unghii de fier pântecele sfântului.

Văzând unul dintre ostași că Stratonic plânge la vederea chinurilor suferite de Ermil, merse pe dată și îl înștiință de aceasta pe Liciniu care cuprins de cumplită mânie ceru să-l dezbrace pe Stratonic și să-l bată peste tot trupul cu bețe.

În timp ce îl băteau, Stratonic ridica mângâiat privirea către îndrumătorul său, Ermil, cerându-i să se roage lui Dumnezeu să-l întărească.

Apoi împăratul porunci să fie duși iară în temniță pentru a suferi durerile rănilor și ale bătăilor. Însă sufletele lor erau tot mai stăruitoare în rugăciune.

În cele din urmă, împăratul hotărî ca sfântul Ermil să fie spânzurat de un copac, iar trupul să-i fie ciopârţit cu cuţitele, după care să fie aruncat în valurile Dunării.

Aducând apoi la judecată şi pe Stratonic şi încercând să-l înduplece măcar pe el să aducă jertfe idolilor, acesta îi mărturisi că nu cunoaşte moarte mai fericită decât martiriul îndurat pentru credinţa în Hristos şi că bucuria cea mai mare pentru el ar fi să-l poată însoţi în viaţa cea veşnică pe bunul său prieten, Ermil diaconul.

1. Sf Mc Ermil si Stratonic (315) 1.1Miniatură din Menologion-ul (Mineiul) împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), săvârșită în anul 985 la Constantinopol

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

Şi astfel, în ziua de 13 ianuarie anul 303, ostaşii duceau spre moarte pe amândoi mucenicii, la 18 stadii (puțin peste 3 kilometri) de oraşul Singidunum sau Belgradul de azi, poate înspre localitatea Panciova, pe unde şi acum se văd multe sate cu populaţie românească.

La 3 zile după aceea, trupurile sfinţilor mucenici fură adunate laolaltă într-un sicriu ca să rămână pomenire netrecătoare pentru două suflete care au petrecut şi în temniţă şi în chinuri, ca şi în chipul cum şi-au sfârşit viaţa, uniţi pentru totdeauna în dragostea lor pentru Hristos dinaintea Căruia mijlocesc fără încetare pentru toți cei ce le săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Plini fiind de ape făcătoare de viată, ati fost aruncaţi în apele râurilor; şi întru acelea primind sfârşitul, aţi înecat pe întâistătătorul răutăţii; iar acum ne izvorâţi nouă izvoare de tămăduire, prealăudaţilor.

Astăzi Biserica lui Hristos săvârşind sfântă pomenirea nevoinţelor voastre, preafericiţilor, prăznuieşte sărbătoare de veselie şi purtătoare de lumină, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce v-a dat vouă cununi şi mărindu-vă pe voi ca pe nişte robi. (Din Canonul Sfinților ce se citește la Utrenie)

În ape dimpreună aţi luat fericitul sfârşit, înţelepţilor, înecând pe Veliar în ele, cu harul Dumnezeului nostru, mucenicilor. Pentru aceasta primind cununi, ca nişte purtători de biruinţă, vă veseliţi cu Cetele îngerilor, cu care, împreună, aduceţi-vă aminte şi de noi. (Sedelna Sfinților, glasul I)

+ * + * +

Canonul Sfinților Mucenici Ermil și Stratonic poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfintii-mucenici-ermil-stratonic (clic aici)

Din evlavie vrednică de laudă pentru sfinții neamului nostru românesc:

http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/27/sfinti_ianuarie.html (clic aici)

Published in: on 13 ianuarie, 2015 at 01:34  Comments (1)  
Tags: , , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia (7 octombrie)

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 1.1(Sursă: http://www.saint.gr/)

Sfântul Ioan dimpreună cu cei 98 de cuvioși părinți care s-au nevoit împreună cu dânsul sunt precum 99 de candele luminătoare ale virtuților care au sfințit pământul Cretei cu ostenelile lor în veacul al XVI-lea.

Din păcate prea puține se păstrează despre dânșii. Se crede că mănăstirea în care acești viețuitori au bineplăcut Domnului este cea mai veche din Creta, însă acest lucru nu este confirmat de nicio sursă istorică, iar un document venețian de la 1637 nu află nicio mănăstire aici fără numai biserica sfântului Ioan pustnicul care a aparținut Mănăstirii Gouvernetou care a fost construită în anul 1537 și unde se aflau la data consemnării venețiene 60 de părinți ostenitori.

Peștera sfântului Ioan, aflată în albia unui râu subteran, are o lungime de 100 de metri și o întindere de 1500 mp. Aici cuviosul părinte se osteni în toată viața sa. Se spune că aproape de plecarea sa la Domnul, un vântător alerga după un animal slobozind asupra acestuia multe săgeți, însă una dintre ele nimeri pe sfântul Ioan care se ruga în locurile acelea pustii. Rănit, se întoarse în peștera sa și întinzându-se pe o piatră își dădu sufletul în mâinile Domnului. În locul unde se află piatra pe care a plecat la Domnul sfântul Ioan pustnicul pelerinii se închină cu credință rupând părticele din aceasta pentru le lua cu dânșii.

În vremea invaziei otomane, turcii distruseră cele sfinte, dar și arhivele mănăstirii, iar pe monahii aflați atunci pe acele locuri îi uciseră cu cruzime.

Începutul cinstirii sfinților se puse de către patriarhul cretan Kiril Loukaris dimpreună cu alți 21 de ierarhi ai Sinodului în anul 1632 când hotărâră:

„În insula cea bine-ocârmuită a Cretei, cuviosul Ioan Pustnicul a strălucit în nevoință; iar cei 98, asemenea, cu aceeași râvnă au viețuit împreună în nevoință. Astfel, Domnul le-a slăvit viețile cu minuni preaslăvite”.

+ * + * +

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 2.1(Sursă: http://www.saint.gr/)

Marea insulă a Cretei se bucură că în munții ei, preadumnezeieștii Părinți au zdrobit meșteșugirile vrăjmașilor cu lacrimi, post și rugăciuni. Pentru aceasta, duhurile voastre se desfătează cu îngerii și sfintele voastre moaște dăruiesc tămăduiri celor ce pătimesc.  (Troparul Sfinților, glas al 3-lea)

Astăzi Creta se bucură prăznuind pe luminații și de Dumnezeu purtătorii părinți și cheamă fiecare cetate și țară la prăznuirea aceasta. Căci se bucură Creta pentru comoara ei cea din sfințitele voastre racle, Părinților, mândria Cretei.  (Condac, glas al 3-lea)

Să lăudăm, credincioșii, pe sfinții părinți care frumos au strălucit, căci avem înaintea Ziditorului pe acești păzitori fierbinți, pe care cu credință îi cinstim. Păzitorii cei ce în toată vreme veghează asupra Cretei sunt sfinții ei. Au stat pe vârful munților ca niște turnuri neclintite, iar din niște înălțimea acestea au ocrotit poporul Cretei și cele o sută de așezări ale sale. Au păzit zi și noapte pe locuitorii Cretei. Peșterile le-au făcut lăcașurile puterii lor; din acestea, moaștele lor au putut ajuta toată țara. De atunci, Creta a fost rodnică cu trandafiri și crini ai pustiei, ai noștri sfinți părinți. (Megalinarie a Sfinților)

+ * + * +

Despre Sfântului Cuvios Ioan pustnicul și cei 98 împreună cu dânsul se poate afla în:

Sfinti cretani - carte

+ * + * +

Patul Sfântului Cuvios Ioan pustnicul din Creta

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 7 patul Sf Cuv Ioan(Sursă: http://greece.terrabook.com/)

Pe locul mănăstirii Sfântului Ioan pustnicul a fost într-o vreme o mănăstire catolică, după cum grăiesc și unele trăsături arhitectonice ale ruinelor

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 9

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 13

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 12

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 11

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 15

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 16

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 10

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 18(Sursă imagini: http://mires46.blogspot.ro/)

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 3(Sursă: http://www.explorecrete.com/)

2. Sf Cuv Ioan pustnicul și cei 98 de pustnici împreună cu dânsul din Creta, Grecia 8(Sursă: http://o-nekros.blogspot.ro/)

Published in: on 7 octombrie, 2014 at 11:29  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , ,

Sfinții Mucenici Dada, Govdela, Casdoas si Gargal din Persia, Iran (29 septembrie)

2. Sf Mc Dada, Govdela, Casdoas si Gargal din Persia, Iran 1.1Sfinții Mucenici Dada, Govdela, Casdoas si Gargal. Icoană săvârșită în anul 1895 și păstrată în Moscova, Rusia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Dada a trăit în vremea împăratului Savorie, fiind mai de frunte la palatul împărătesc, preaiubit și neam cu împăratul. În taină acesta era creștin.

Fiind trimis să domnească țările ce erau sub stăpânirea sa, el crezu în Hristos. Însă pârându-l oarecine la împăratul și trimițând la dânsul pe Andrameleh, cel mai mare din dregătorii lui, ca să afle adevărul, îl găsi crezând în Hristos și scrise pe dată despre aceasta împăratului. Iar împăratul scriind răspunsul, îi dădu putere împotriva creștinilor.

Acest răspuns îl trimise împăratul cu fiul său Govdela pe care primindu-l și sezând alături de el, Govdela începu a cerceta.

Și luându-i seama cu amănuntul și zicându-i cele ce aveau ei în gândul lor, află pe sfântul crezând cu tot sufletul în Domnul nostru Iisus Hristos și vrând să moară cu osârdie pentru Dânsul.

Atunci aprinse un cuptor cu foc foarte mare și porunci să bage pe sfântul Dada în el. Dacă se apropie de cuptor, sfântul își făcu semnul cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, iară cuptorul se stinse și izvorî apă în loc de văpaie și toți se minunară de această minune.

2. Sf Mc Dada din Persia, Iran 2

Atunci fiul împăratului, Govdela, zise:

– Iubitul meu Dada, cine te-a învățat aceste farmece?

Iară el răspunse:

– Măcar de te-ai fi învrednicit și tu să fii învățat de la Dascălul meu!

Și Govdela zise:

– Dar de voi crede în Hristosul tău, putea-voi să fac și eu acestea?

Zis-a lui sfântul Dada:

– Nu numai acestea vei face, ci și cu Dânsul împreună vei împărăți.

Și poruncind Govdela de aprinse un cuptor, și chemând el numele lui Hristos, îndată îl stinse, și căzând la sfântul Dada crezu în Hristos.

Acestea văzând Andrameleh se duse de spuse toate împăratului Savorie. Auzind că fiul său se făcu creștin, trimise de-l aduseră la dânsul și porunci să taie toiege ghimpoase și puse 4 slujitori de-l bătură.

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 2.1

Iar sfântul Govdela fiind bătut peste tot trupul, se ruga să i se dea răbdare. Și arătându-i-se îngerul îl întărea zicându-i:

– Fii bărbat, că eu sunt cu tine.

Și băgându-l în temniță petrecu într-însa 5 zile. Apoi luând un oarecare Gargal voie de la împăratul asupra sfântului și asupra tuturor creștinilor și scoțând pe sfântul din temniță și bătându-l cu vine de bou, sfântul se ruga și osândea credința tatălui său.

Atunci poruncit Gargal să-i scoată două fâșii de piele de la picioare până la cap, zicând:

– Lasă că va veni în adevăr Hristosul tău de te va tămădui.

Apoi legându-l foarte tare îl băgă iară în temniță, însă dezlegându-se pe dată legăturile singure, se făcu sfântul Govdela sănătos precum era mai înainte.

Văzând aceasta Gargal mult se minuna și merse de-i spuse împăratului. Iar acesta îi zise:

– Mergi de-l omoară, că nu-mi este fecior ci vrăjmaș de vreme ce a crezut în Hristos.

Atunci îl supuse Gargal la multe și grele chinuri, însă din toate sfântul Govdela rămase nevătămat.

Văzându-l cei ce erau în temniță, se minunară zicând:

– Mare este Dumnezeul creștinilor.

Iar stăpânitorul mâniindu-se porunci să fie supus la chinuri și mai grele. Deci auzind împăratul zise lui Gargal:

– Tot trăiește acel fermecător Govdela?

Iară el răspunse:

– Viu este, împărate. Și eu mult l-am chinuit, dar tot viu este.

Atunci împăratul porunci să-i despoaie pielea capului spre spate, să-i acopere obrazul și făcându-i și aceasta, iar îl băgă în temniță, iară el mărea pe Dumnezeu. Dimineața aflând că tot este viu, îi dezrădăcină unghiile de la mâini și de la picioare, și cele patru măsele mari. Și îl aruncară în temniță ca pe un mort, poruncind sa nu-i dea nici apă, nici să intre cineva la dânsul.

Însă sora lui merse la dânsul și-i dădu apă, zicând temnicerului să nu spună cuiva, că-și va pune capul.

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 2.2

Iar sfântul Govdela, dacă i se adeveri credința, nu mai avea nevoie de lecuire, ci luând răbdare si îndrăznire și osârdie la chinuri cu luminarea Sfântului Duh, aflându-se și rănit, se bucură și tămăduia pe toți și toți se minunau de acestea.

Un alt oarecare Gargal fermecator ce se afla în temniță pentru multele rele ce le făcuse, văzând răbdarea sfântului și minunatele lucruri ce făcea, căzu la picioarele acestuia zicând:

– Rogu-te, robul lui Dumnezeu, pomenește-mă și pe mine înaintea Hristosului tău.

Iar sfântul îi zise:

– Crede într-Însul și te va scăpa de toate relele tale.

Iară fermecătorul Gargal zise către dânsul:

– Cred întru Tine, Doamne Iisuse Hristoase.

Și se alătură sfântului Govdela.

A doua zi îi aduseră domnitorului pe amândoi înaintea sa și dezbrăcând pe sfântul Gargal, porunci de-l bătură cu toiege și el căutând la cer, zicea:

– Doamne Iisuse Hristoase, pentru numele Tău pătimesc, întărește-mă.

Și acestea zicând sfântul Gargal, care mai înainte fusese fermecător, se mută la odihna gătită lui de Domnul.

Iar pe sfântul Govdela, îl supuseră la neînchipuit de cumplite chinuri, însă rămânând viu, fiul împăratului Gargal sfătuidu-se cu ai săi porunci să-l răstignească gol sus pe un lemn și îl săgetară mulți oameni vreme de multe ceasuri, însă acesta rămânea nerănit, căci săgețile aruncate asupra lui se duceau în văzduh.

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 2.3

Aceasta făcu pe toți de se cutremurară.

Văzând împăratul toate lucrurile zadarnice, trimise pe fiica sa Casdoas (sau Cazdoua) ca să învețe pe sfântul Govdela și să-l întoarcă. Iar ea dacă se duse, fiind învățată de fratele ei, se făcu creștină.

Deci mâniindu-se împaratul de aceasta, porunci  să fie supusă fiica sa la multe chinuri. Atunci ea zise către fratele său:

– Roagă-te pentru mine că nu pot răbda chinurile.

Iar sfântul Govdela îi zise:

– Să nu-ți lipsească credința întru Hristos și nădăjduiesc în Acela în Care ai crezut, că nu vei mai suferi alte chinuri.

Deci scoțând împăratul pe sfântul Govdela, porunci să-i lege mâinile și picioarele și să-l arunce în picioarele cailor celor ce învârteau moara, ca să-l calce toată noaptea. Dar sfântul fu păzit nevătămat, binecuvântând pe Dumnezeu.

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 2.4

Iar dimineața aflându-se sănătos și dezlegat din legături, toți se minunau. Apoi fu supus la alte grele chinuri. Iar Dadie și Avdie, creștini fiind, stăruiau de scriau chinurile sfântului în taină, de frica împăratului, către care zise sfântul:

– De puteți, aduceți-mi apă și untdelemn ca să mă botez, iar de nu puteți, rugați-vă ca să se facă aceasta.

Și când grăia aceste cuvinte, iată un norișor ca o negură acoperi pe sfântul și turnă pe capul său untdelemn și apă multă și se auzi glas zicând:

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 2.5

– Iată că ai primit Sfântul Botez, robule al lui Dumnezeu Govdela.

Și se făcu fața lui ca lumina și iesi multă bună mireasmă în locul acela. Iar auzind sfântul glas, făcea rugăciune către Dumnezeu, mulțumindu-I și mărindu-L și rugându-se sfântul către Dumnezeu își dădu sufletul.

Atunci Gargal îi legă picioarele cu ștreanguri si legându-l de cozile unor cai neînvățați, îi trase trupul gol prin locuri rele și pietroase, de se rupeau bucăți de pe dânsul și ce mai rămăsese din trupul lui slujitorii îl tăiară de-l făcură trei părți și-l risipiră. Pe acestea preoții Dadie, Avdie și Armaazac diaconul le luară și le duseră la casele lor, apoi înfășurându-le cu pânză și cu aromate le îngropară cu osârdie.

Iar sfântul Dada cel mărit, vărul împăratului fiind chinuit mai înainte în multe feluri, îl tăiară tot bucăți din toate membrele și așa și el în Domnul se săvârși.

2. Sf Mc Dada din Persia, Iran 1

Oarecare iubitori de Dumnezeu, adunând și bucățile moaștelor lor, le îngropară la loc însemnat. Deci cântând cei trei bărbați mai înainte pomeniți toată noaptea, când fu la miezul nopții se arătă sfântul Govdela în mijlocul lor și le zise:

– Îmbărbătați-vă în Domnul, fraților, și stați întăriți și neschimbați și nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă.

Iar ei dacă-l văzură se bucurară și iarăți sfântul le zise:

– Dumnezeu să vă dea plată pentru cele ce ați ostenit pentru mine.

Și plecându-și capul către Dadia, zise:

– Ia cornul cu untdelemn și sfântul trup al lui Hristos, și intră în grădina împăratului, și unge pe sora mea Casdoas și o împărtășește cu Sfântul Trup.

Acela luându-le merse într-acolo și cum sosi la poartă, i se arătă îngerul Domnului și intră cu dânsul. Acesta botezând-o și împărtășind-o cu trupul Domnului, îi zise:

– Mergi și dormi până la venirea Domnului nostru Iisus Hristos.

Și îndată luând îngerul sufletul ei îl duse la cer. Iar dimineața intrând maica sa la dânsa și aflând-o plecată din lumea aceasta se duse la împăratul și îi zise:

– De acum înainte bucură-te, tu și împărăția ta, că fiul meu ca și cum ar fi făcut greșeli de mii de ucigași, în mii de chinuri s-a petrecut, iar acum și fiica mea, ca și cum ar fi ucis pe tatăl său, goală, ucisă cu toiege ghimpoase ca un tâlhar, s-a săvârșit și ea.

Acestea auzind cumplitul împărat, nu se plecă nicidecum spre milă. Iar împărăteasa luând aromate cu tot felul cu mirosuri scumpe unse moaștele sfintei fiicei sale și învăluind-o în porfira împărătească, o așeză alături de sfântul Govdela fiul ei.

+ * + * +

Icoană a Sfântului Mucenic Govdela săvârșită în veacul al XVIII-lea și păstrată în Muzeul Icoanelor din Veneția, Italia

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 2.6(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/4/4928.jpg)

Sfântul Mucenic Govdela. Frescă săvârșită în anul 1547 și aflată în Mănăstirea Dionisiu. Sfântul Munte Athos, Grecia

2. Sf Mc Govdela, Persia, Iran 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfinții Mucenici Govdela și Dada. Frescă săvârșită în preajma anului 1318 și aflată în Biserica Buna Vestire din Mănăstirea Gracanica, Kosovo, Serbia

2. Sf Mc Dada si Govdela din Persia, Iran 1.1(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfânta Muceniță Vasa și copiii săi, Teognie, Agapie și Pist, din Edesa, Grecia (21 august)

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 2.1(Sursă: http://iconsv.ru/)

Aceasta a trăit în veacul al III-lea, în vremea împăratului Maximian, în cetatea Edesa. Însoţindu-se cu un oarecare slujitor idolesc pe nume Valerie, născu trei fii: Teognie, Agapie şi Pist, pe care îi crescu în credinţa creştină, după cum o deprinse de la strămoşii săi.

Fiind pârâtă de bărbatul său, fu adusă înaintea judecătorului, şi mărturisi că este creştină; pentru aceasta fu aruncată în temniţă cu fiii săi. După aceasta, scoţând-o la judecată, îi chinuiră pe fiii săi înaintea ochilor ei. Întâi pe Teognie îl spânzurară şi după aceea îl strujiră; apoi lui Agapie îi jupuiră pielea capului până la piept, însă el tăcea, nezicând nimic; apoi pe al treilea îl munciră în tot chipul. Iar maica, privind la pătimirea fiilor ei, îi întărea spre nevoinţă şi îi îndemna cu rugăminte.

Toţi aceşti trei prunci, suferind cu bărbăţie muncile pentru Hristos, fură tăiaţi cu sabia. Iar sfânta Vasa, maica lor, se bucură că trimisese mai înainte la Hristos pe iubiţii săi fii.

Miniatură sinaxar pentru ziua de 21 august din veacul al XIV-lea aflată în Oxford, Anglia

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 12.1(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Apoi chinuitorii o puseră în legăturile temniţei, unde fiind chinuită de foame, luă hrană din mâna îngerului şi se întări spre cea mai mare pătimire.

După aceasta, find dusă în Macedonia din porunca chinuitorului, şi acolo, silind-o la necurata jertfă, nu se supuse. Drept aceea, mai întâi fu aruncată în apă, apoi în foc şi după aceea o bătură cu pietre, însă din toate acele chinuri rămase nevătămată.

Apoi, aducând-o în capiştea idolească, ea apucă pe idolul Die, îl aruncă la pământ şi îl sfărâmă. După aceea dând-o spre mâncare fiarelor, acestea nu se atinseră de dânsa, apoi o aruncară în mare, departe de mal ca la 30 de stadii, şi cei ce priveau la dânsa văzură cum trei bărbaţi luminoşi, care străluceau mai mult decât soarele, o aduseră în corabie şi o puseră pe scaun. Iar după 8 zile se arătă ostaşilor într-o insulă oarecare, care era în Helespont.

Iar dregătorul din Macedonia, cu numele Filip, înştiinţându-se de acest lucru, scrise lui Consularie al Cizicului, din eparhia Helespontului, ca să o prindă. Deci acela, prinzând pe sfânta, o sili la jertfa idolească, însă, văzând că nu se pleacă nicidecum, porunci să-i lege mâinile înapoi şi, cu bătaie cumplită sfărâmându-i toate mădularele, la sfârşit îi tăie cinstitul ei cap.

Astfel sfânta îşi dădu sufletul în mâinile lui Dumnezeu dinaintea Căruia mijlocește fără oprire dimpreună cu fiii săi pentru cei ce le săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 2.2

A ta pomenire lăudând cu bucurie, preamărită, roagă-te, fericită, ca să mi se dea luminare, și iertare de greșelile cele de suflet stricătoare.

Ca o adevărată întreagă porumbiță, ca o turturea care ai iubit pe Dumnezeu și ca o rândunea cu dumnezeieștii pui zburând la ceruri, te-ai sălășluit la dumnezeiasca stăpânire cea gânditoare, trecând iarna și vânturile demonilor, Vasa, pe care cu dragoste te fericim.

De Dumnezeu purtătoare răsărit-ai cu adevărat ca o luminoasă lună și bine împodobită, aducând cu darul ceata dumnezeiască de stele luminoase a celor ce au ieșit din pântecele tău; iar acum lumea, cu rază fără materie, străluciți, fericiților. (Din Canonul Sfintei ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 11(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

2. Sf Mc Vasa si copiii ei Teognie, Agapie si Pist (sec III) 1(Sursă: http://images.oca.org/)

Sf Mc Vasa(Sursă: http://www.rus-icons.info/)

Sf Mc Vasa(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfinții Împărați Ioan Comnenul și Irina, Constantinopol și Ucraina (13 august)

Mosaïque des Comnène, Sainte-Sophie (Istambul, Turquie)Mozaic aflat în Catedrala Sfânta Sophia, Istanbul, Turcia

(Sursă: http://upload.wikimedia.org/)

În ziua de 13 august, Biserica săvârșește pomenirea sfintei împărătese Irina, cea care mai târziu a îmbrăcat haina monahală cu numele Xenia. Deopotrivă cu dânsa este înfățișat în Catedrala Sfânta Sofia soțul ei, împăratul Ioan, la fel cum îl aflăm cu aceeași zi de pomenire cu sfânta Irina și în volumul „Căsătoria, cale spre sfințenie. Viețile Sfinților căsătoriți”. Acest fapt ne-a îndemnat să-i așezăm împreună, ca nu cumva să ne facem vinovați a fi știrbit cu ceva slava de care se bucură dimpreună în Ceruri și cu care se cuvine și noi a-i cinsti.

Căutând soție modestă și credinciosă fiului lor Ioan, împăratul bizantin Alexie I Comnenul și împărăteasa Irina o aflară pe prințesa Pyrisca a Ungariei, fiica regelui Ladislau I.

Sf Imprataeasa Irina (13 august)

Era virtuoasă și foarte frumoasă, cu păr lung roșcat. Venind la Constantinopol, îmbrățisă dreapta credință primind la Botez numele Irina, iar în anul 1104 se căsători cu prințul Ioan.

După ce ea și soțul ei ajunseră pe tronul imperial, în anul 1118, ea se dovedi o împărăteasă vrednică. Crescu 4 fii și 4 fiice, în chip cuvios și demn, după cum se cuvenea rangului lor împărătesc. Înainte de a fi încoronată, sfânta Irina dădu toată averea săracilor.

Cu trecerea anilor, pătrunse tainele vieţii duhovnicești și repeta adeseori cuvintele sfântului prooroc David: „Ce folos este întru sângele meu (adică: moştenirea mea împărătească), când mă pogor eu întru stricăciune?” (Psalmul 29, 9). Cu trecerea anilor,  arătă deosebită grijă în slujirea săracilor și a celor aflați în nevoi. I se spunea „primitoarea de străini“ şi îmbrăca veşminte simple, „mai curând de monahie decât de împărăteasă“. Neîncetat îşi îndemna soţul să ajute pe cei nevoiaşi.

Soţul ei, împăratul Ioan Comnenul, era numit și „Kaloioan“ („kalos” în greacă înseamnă atât „frumos“, cât şi „bun“). Se scrie despre dânsul: „Chipul său măsliniu, cu trăsături clare şi ochi nobili i-a adus acest nume; însă supuşii săi credincioşi spuneau cu bucurie că ea se datora mai curând firii sale strălucite şi felului ocârmuirii sale“.

Sf Imparat Ioan Comnenul

Chiar la începutul domniei sale află de uneltirea împotriva lui a sorei sale Ana, însă el îi trată pe uneltitori cu multă îngăduinţă. Era împotriva luxului inutil şi risipitor, iar sub domnia sa şi a sfintei sale împărătese viaţa de curte a Bizanţului îşi află o nouă rânduială şi plăcută simplitate.

Cu ajutorul lui Dumnezeu și sprijinul soțului său, sfânta Irina se îngriji de ridicarea Mănăstirii Pantocrator din Constantinopol, dar și a căminului de bătrâni din apropiere.

Într-una din zile, ea îl duse pe soţul ei în nou-zidita biserică a mănăstirii şi, aruncându-se la pământ şi plângând, strigă:

– Primeşte, stăpâne, locașul zidit de Dumnezeu prin harul Său.

Adăugând că nu se va ridica de la pământ până ce împăratul Ioan nu-i va făgădui că va da în continuare bisericii şi mănăstirii aceleia tot ajutorul bănesc pentru a-i asigura viitorul. El încuviinţă şi vreme de veacuri aceasta a fost una din mănăstirile cele mai însemnate ale cetății Constantinopol.

Însă dincolo de avuții și vrednicii, în inima sfintei Irina ardea dorul lepădării de cele lumești și dăruirii întru totul celor dumnezeiești. Astfel, în ultimii ani ai vieții sale, primi îngăduița bunului împărat Ioan de a îmbrăca haina monahală cu numele Xenia.

Ultimele zile ale vieții sale și le petrecu într-o mănăstire din Bitinia, aflată în Asia Mică. Iar trupul ei fu adus înapoi la Constantinpol spre a odihni în Mănăstirea Pantocratorului ctitorită de dânsa.

Împăratul Ioan rămase credincios bunei și evlavioasei sale soții, neprimind a se mai căsători după moartea ei.

La scurtă vreme după aceea, la 8 aprilie 1143, își dădu sufletul în mâinile Domnului, fiind înmormântat alături de soția sa.

În marea biserică a Sfintei Sofia din Constantinopol se află o minunată icoană în mozaic înfăţişând pe sfinții împărați Ioan al II-lea Comnenul şi Irina stând de-o parte şi de alta a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Împăratul Ioan ţine în mâini o pungă cu bani ca mărturie a dărniciei sale faţă de Biserică și de cei aflați în nevoi.

+ * + * +

Viața Sfinților Împărați Ioan și Irina poate fi aflată în cartea:

Sfinti casatoriti

Published in: on 12 august, 2014 at 20:01  Comments (1)  
Tags: , , , , , , , , , , ,