Sfântul Simeon de Verhotur, Siberia, Rusia (18 decembrie)

3. Sf Simeon de Verhotur 70

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

Acesta s-a născut în jurul anului 1607 în Rusia, într-o familie de oameni de seamă și foarte evlavioși care si-au dat din plin osteneala pentru ca fiul lor să aibă o educație aleasă și să devină un creștin destoinic.

De la fragedă vârstă, sfântul Simeon își întoarse fața de la grijile și desfătările lumești, pentru ca în vremea tinereții să crească într-însul dorința de a se înstrăina de locul său natal pentru a-și putea închina viața lui Dumnezeu.

3. Sf Simeon de Verhotur 19

Astfel, își îndreptă pașii către Siberia unde abia începuse să pătrundă razele dreptei credințe și încă era plină de oameni certați cu legea și fugari stabiliți prin părțile acelea pentru a scăpa de pedepsele cuvenite.

Sfântul Simeon se așeză în satul Merkușino, în apropiere de orașul Verhotur. În sat se afla o biserică a Sfântului Arhanghel Mihail, la care sfântul Simeon mergea adesea pentru a se ruga.

3. Sf Simeon de Verhotur 12

Își ducea traiul săvârșind meseria de croitor. Pe vremea aceea, croitorii mergeau în casele oamenilor unde erau chemați și zăboveau până terminau cele ce aveau de cusut. Sfântul Simeon cosea mai ales șube cu modele – din piei de oaie ori de capră, cu țesătură bătută. De la oamenii sărmani refuza plata pentru munca sa. Socotea că este de ajuns că avusese adăpost și hrană pe timpul lucrului. Ca să fugă de plată, sfântul Simeon mai lăsa ceva nefinisat și nu arareori, dimineața devreme, fără știrea gazdei, ieșea din casă, mutându-se în alt loc. Pentru aceasta, el trebui să îndure de multe ori jigniri și chiar bătăi. Însă pe toate sfântul Simeon le primea cu răbdare.

Altă îndeletnicire dragă sfântul Simeon era pescuitul.

3. Sf Simeon de Verhotur 17

Pentru aceasta mergea adeseori la 10 verste de sat, pe malul râului Tur, sub un brad umbros, unde ședea cu undița în mână și pescuia, cugetând la măreția Ziditorului cerului și al pământului. Însă și în această îndeletnicire arăta cumpătare, căci prindea pește numai cât să își ducă traiul. Și astăzi poate fi văzută stânca pe care stătea sfântul Simeon când pescuia, iar din bradul acela a mai rămas doar un ciot și resturi de rădăcină.

3. Sf Simeon de Verhotur 15

Deoarece în locurile acelea abia începuseră să răsară zorii creștinismului, sfântul Simeon nu arareori de întâlnea cu noii creștinați, vorbindu-le despre cele ale credinței în Dumnezeu.Cei de altă credință, auzind îndemnurile sale simple și însuflețitoare, părăseau încetul cu încetul obiceiurile păgâne dorind să ducă o viață creștină.

Suferind de o boală de stomac, sfântul Simeon trecu la cele veșnice încă de la vârsta de 35 de ani (cândva între anii 1642 și 1659). Locuitorii satului, nutrind un adânc respect către sfântul Simeon, îl îngropară cu cinste în biserica parohială a satului.

3. Sf Simeon de Verhotur 20

După 50 de ani de la fericita sa adormire, mormântul cu cinstitele sale moaște începu a șiroi tot mai multe minuni, spre marea bucurie a oamenilor locului.

3. Sf Simeon de Verhotur 21

Pomenirea sa se săvârșește 18 decembrie (data proslăvirii sale cu sfinții), 12 septembrie (prima mutare a moaștelor sale) și 12 mai (a doua mutare a cinstitelor sale moaște).

+ * + * + 

O minune a Sfântului Simeon

3. Sf Simeon de Verhotur 16

În anul 1694, în Verhotur, se îmbolnăvi un cazac pe nume Ivan Grigorievici, care avea îndeletnicirea de tunar. El suferea de o slăbire generală. Boala îl doborâse într-atât, încât cei apropiați se așteptau ca el să moară. Odată, în timp ce dormea, bolnavul auzi pe cineva că îi spune:

– Ivane, mergi în satul Merkușino și cere-i preotului bisericii de acolo să-ți facă o rugăciune către Arhanghelul Mihail, iar mai apoi, la mormânt, să facă o panihidă, și te vei face sănătos!

Trezindu-se cel bolnav, chiar în acel ceas trimise la Merkușino pe fiul său Ștefan, spre a împlini porunca primită în taină. Și de cum fu săvârșită slujba și panihida, bolnavul se simți pe deplin sănătos.

După o săptămână, cazacul merse el însuși acolo pentru a mulțumi.

+ * + * +

Alte imagini ale minunilor săvârșite de Sfântul Simeon

3. Sf Simeon de Verhotur 22

3. Sf Simeon de Verhotur 14

3. Sf Simeon de Verhotur 18

3. Sf Simeon de Verhotur 7

3. Sf Simeon de Verhotur 11

(Sursă imagini: http://www.cirota.ru/)

+ * + * +

O altă minune a Sfântului Simeon

În luna iulie, anul 1992, de sărbătoarea Maicii Domnului de la Kazan, mi-a dăruit Domnul fericirea de a veni în pelerinaj la Verhotur. În biserică, la Liturghie, i-am făgăduit sfântului Simeon de Verhotur că atunci când mă voi întoarce acasă, la Magnitogorsk, voi merge la biserică, unde voi cere să mi se facă o rugăciune și voi aprinde pentru el o lumânare. Însă nu mi-am împlinit făgăduința și, în vis, m-am văzut că stau într-o biserică mare; mijlocul bisericii se afla o raclă, din care se întindea o mână. Mi s-a făcut frică și am ieșit din biserică. Atunci, cineva din raclă a zis:

 – Iat-o pe cea de care am nevoie!

Au venit către mine două femei, m-au luat de braț și m-au dus la raclă. Îmi era frică. Sfântul din raclă mi-a prins mâna; iar mâna lui era vie, caldă. M-a cuprins teama pe de-a-ntregul. Mi-a spus:

– Ce ai făgăduit și nu ai împlinit?

Am răspuns:

 – Ce am fădăuit? Să merg la biserică?

Și a venit răspunsul:

– Împlinește!

Când m-am deșteptat, mi-am adus aminte: era Simeon cel neprihănit. Și din acel moment, am fost atrasă către credință. El mi-a vindecat sufletul cel păcătos.

Acum, cu fiecare an care trece, mă apropii tot mai mult de Domnul. De atunci merg în fiecare an la sfântul Simeon cel neprihănit. Cu ajutorul lui am dobândit o mare dragoste către Domnul, pe care nu o pot descrie în cuvinte.

Slavă lui Dumnezeu, sfântului Simeon și Maicii Domnului din Kazan!

Olga Molodova,

oraș Magnitogorsk, regiunea Celeabinsk

+ * + * +

3. Sf Simeon de Verhotur 70.1

Izbăvire lumii te-a arătat pe tine Domnul, lumină strălucitoare tuturor celor ce aleargă la racla moaștelor tale; iar noi, primind, milă de la Doctorul cel fără de plată, cu mulțumire, într-un glas Îl lăudăm pe Dumnezeu, cântând cântarea: Aliluia! (Condacul al 10-lea din Acatistul Sfântului)

Zid și acoperământ tuturor celor ce aleargă la tine, dreptule Simeoane, te-ai făcut, căci Domnul te-a proslăvit pe tine, prin neputrezirea trupului și prin minuni, iar noi îți cântăm ție unele ca acestea:

Bucură-te, stâlp neclintit al Ortodoxiei;

Bucură-te,  comoară nesecată a multor vindecări;

Bucură-te,  dar de folos al tuturor celor ce se roagă ție;

Bucură-te,  apărare a turmei celei preaînțelepte;

Bucură-te,  îndrumătorule al celor întunecați cu mintea;

Bucură-te,  învățătorule al curăției și al răbdării;

Bucură-te,  cel care în vis arătându-te ai învățat către viața cea bună;

Bucură-te, stea care ai răsărit minunat în părțile Siberiei;

Bucură-te,  că strălucirea minunilor tale se arată și în țări îndepărtate;

Bucură-te,  că, dacă odinioară nu erai cunoscut, astăzi însă cu slavă te măresc toți cei ce te caută pe tine;

Bucură-te, că în chipul pescarilor fiind, te-ai făcut pescar de oameni;

Bucură-te,  că, pentru mijlocirea ta la Dumnezeu, din muncile cele veșnice ne slobozim noi;

Bucură-te,  Simeoane, făcătorule de minuni, preaminunate! (Icosul al 10-lea din Acatistul Sfântului)

+ * + * +

Cinstitele moaște ale Sfântului Simeon de Verhotur

3. Sf Simeon de Verhotur 71 moaste

(Sursă: http://trelogiannis.blogspot.ro/)

+ * + * +

Viața, minunile și acatistul Sfântului Simeon de Verhotur pot fi aflate în

3. Sf Simeon de Verhotur carte 001

+ * + * +

3. Sf Simeon de Verhotur 1.1

3. Sf Simeon de Verhotur 2

3. Sf Simeon de Verhotur 6

(Sursă imagini: http://www.cirota.ru/)

3. Sf Simeon de Verhotur 24.1

3. Sf Simeon de Verhotur 25

Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Simeon de Verhotur

3. Sf Simeon de Verhotur 26.1 si Sf Ier Nicolae

(Sursă imagini: http://www.cirota.ru/)

3. Sf Simeon de Verhotur 69

3. Sf Simeon de Verhotur 72

3. Sf Simeon de Verhotur 73

3. Sf Simeon de Verhotur 35

3. Sf Simeon de Verhotur 36

3. Sf Simeon de Verhotur 37

3. Sf Simeon de Verhotur 42

3. Sf Simeon de Verhotur 38

3. Sf Simeon de Verhotur 39

3. Sf Simeon de Verhotur 40

3. Sf Simeon de Verhotur 41

3. Sf Simeon de Verhotur 43

3. Sf Simeon de Verhotur 48

(Sursă imagini: http://www.cirota.ru/)

Published in: on 18 decembrie, 2013 at 11:16  Comments (3)  
Tags: , , , , , ,

Sfântul Cuvios Simeon izvorâtorul mir (Ştefan Nemania), mare jupan al Serbiei şi întemeietor al Mănăstirii Hilandar din Sfântul Munte Athos (13 februarie)

(Sursă: http://agioritikesmnimes.pblogs.gr/files/f/306780-000.jpg)

(Sursă: http://media.photobucket.com/image/stefan%20nemanja/Cedo2_2010/NEMANJA2.jpg?t=1283756293)

Ştefan Nemania, marele jupan la Serbiei, cel ce a întărit ţinuturile sârbeşti, întemeietorul statului sârb slobod de asuprire, apărătorul Ortodoxiei şi stârpitorul ereziilor, s-a botezat mai întâi în Biserica Latină (Romano-Catolică), însă mai pe urmă o părăsi şi intră în Biserica Ortodoxă.

La început el ţinea de greci în cârmuirea statului, iar mai apoi ieşi de sub ascultarea lor şi se făcu de sine stătător.

După ce întări statul şi credinţa ortodoxă din hotarele lui, Ştefan urmă pilda fiului său, sfântul Sava, căci îmbrăcă haina monahală la Mănăstirea Studeniţa în anul 1195, primind numele Simeon. Soţia sa, Ana, se retrase şi ea la o mănăstire de maici unde îmbrăţişă viaţa monahală luând numele Anastasia (pomenită la 21 iunie).

După 2 ani de nevoinţă ca monah la Mănăstirea Studeniţa, sfântul Simeon plecă în Sfântul Munte Athos şi se sălăşlui în Mănăstirea Vatoped împreună cu fiul său, Sava. Tatăl şi fiul îşi petreceau zilele şi nopţile în rugăciune şi postire.

În Sfântul Munte, ridicară 6 paraclise închinate Mântuitorului Hristos, Sfinţilor Doctori fără de arginţi, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Sfântului Mucenic Teodor, Sfântului Ioan Botezătorul şi Sfântului Ierarh Nicolae.

Ei cumpărară ruinele Mănăstirii Hilandar şi ridicară acolo slăvită mănăstire în care cuviosul Simeon mai trăi doar 8 luni.

Cuviosul Simeon se făcu pildă de blândeţe, smerenie, bunătate şi evlavie monahilor din Sfântul Munte Athos. Până şi fericita sa adormire fu aceea a unui om dumnezeiesc şi a unui povăţuitor de suflete.

În ziua de 7 februarie fu cuprins de boală şi chemându-l la sine pe sfântul Sava, îşi puse mâinile pe el şi îl binecuvântă, zicând:

– Fiul meu iubit, lumina ochilor mei, mângâierea şi sprijinul bătrâneţilor mele! Iată, a sosit vremea despărţirii noastre. Iată, Domnul mă slobozeşte cu pace. Dar tu, fiul meu, să nu plângi pentru despărţirea noastră, căci despărţirea este paharul nostru al tuturor. Căci aici ne despărţim unul de altul, dar ne vom întâlni iarăşi acolo unde nu este despărţire.

În ziua de 12 februarie, sfântul Simeon ceru sfântului Sava să îl îmbrace în rasa de îngropare, să aştearnă pe jos o rogojină, să-l întindă acolo, iar sub cap să-i pună o piatră. Apoi, îi chemă pe toţi monahii şi le ceru iertare.

În zorii zilei de 13 februarie, glasurile monahilor ce cântau slujba Utreniei ajungeau până la chilia bătrânului aflat pe moarte. Faţa sfântului Simeon mai străluci încă o dată şi îşi dădu sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Fericita sa plecare la Domnul se săvârşi în anul 1200.

După dezvelirea moaştelor sale, din mormânt începu să curgă mir, pricină pentru care fu numit Izvorătorul de mir. Mai târziu, după mutarea moaştelor sale în Serbia, la mormântul sfântului părinte de la Mănăstirea Hilandar crescu în chip minunat, fără sământă, o viţă de vie care rodeşte până în ziua de astăzi, iar strugurii săi au harul tămăduirii nenaşterii de prunci a soţilor care aleargă cu credinţă la ajutorul sfântului Simeon. Multe naşteri minunate se păstrează în arhiva Mănăstirii Hilandar.

Rânduiala ce trebuie urmată de soţii doritori de prunci poate fi aflată aici:

http://muguri-flori-credinta.blogspot.com/2009/12/sfsimon-simonopetritul.html (clic).

Minune a Sfântului Cuvios Simeon (clic aici)

+ * + * +

Acatistul Sfântului Cuvios Simeon şi al Sfântului Ierarh Sava, fiul său (text, clic aici)

+ * + * +

Viaţa sa poate fi aflată în

sau

+ * + * +

Moaştele Sfântului Cuvios Simeon aflate la Mănăstirea Studeniţa, alături de cele ale Sfintei Cuvioase Anastasia, soţia sa

(Sursă: http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Serbia/North/Serbia/Studenica/photo878478.htm)

În vremea Sfintei Liturghii

(Sursă: http://www.kosovo.net/pilgrimage.html)

Documentar în limba sârbă unde sunt înfăţişate raclele deschise ale Sfântului Simeon şi Sfintei Anastasia, soţia sa:

http://www.youtube.com/watch?v=nuCjN-oeLMY&feature=related (clic aici)

Sfântul Simeon

(Sursă: http://radostimoja.com/browse.aspx?cid=43)

Sfânta Anastasia

(Sursă: http://imageshack.us/f/15/prepodobnamatianastasij.jpg/)

+ * + * +

Viţa de vie crescută în chip minunat din mormântului Sfântului Simeon de la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, după mutarea cinstitelor sale moaşte în Serbia

(Sursă: http://pravoslavie.ks.ua/upload/images/palovnik/1776_Hilandar.JPG)

(Sursă: http://www.cirota.ru/forum/view.php?subj=54243)

(Sursă: http://www.cirota.ru/forum/view.php?subj=54243)

(Sursă: http://edwardsingreece.blogspot.com/2011/07/hilandar-with-bishop-maxim-and-pilgrims.html)

+ * + * +

Mormântul unde au odihnit cinstitele moaşte ale Sfântului Simeon după aducerea lor de la Mănăstirea Hilandar la Mănăstirea Studeniţa din Serbia

(Sursă: http://www.orthphoto.net/photo.php?id=51438&id_jezyk=1)

+ * + * +

(Sursă: http://iconsv.ru/index.php?option=com_joomgallery&func=watermark&catid=463&id=2068&Itemid=3)

Sfântul Simeon dimpreună cu fiul său, Sfântul Sava, întâiul arhiepiscop al Serbiei

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/jpg/ih3431.jpg)

(Sursă: http://www.orthphoto.net/photo.php?id=50705&id_jezyk=1)

Urmaşii Sfântului Cuvios Simeon, aflat în mijlocul rândului de jos. Sfântul Simeon se asemănă unei mlădiţe care a adus rod bogat şi bineplăcut lui Dumnezeu

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1893/s1893003.jpg)

+ * + * +

Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://static.panoramio.com/photos/original/10636194.jpg)

+ * + * +

Mănăstirea Studeniţa, Kosovo, Serbia

(Sursă: http://v7.lscache1.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/64043354.jpg)

(Sursă: http://v10.lscache7.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/61635934.jpg)

http://www.youtube.com/watch?v=LofZVoKYPDo&feature=related (video, clic aici)

Sfântul şi Dreptul Simeon (3 februarie)

În vremea împăratului Egiptului Ptolemeu Filadelfus, sfântul Simeon fu ales să fie unul dintre cei 70 cărora li se încredinţă traducerea Bibliei (Vechiului Testament) din limba ebraică în cea grecească (alcătuirea Septuagintei). Simeon lucra cu râvnă, însă când ajunse la locul în care prorocul Isaia zice „Iată Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu” (Isaia 7, 14), se nedumerit şi a luă un cuţitaş pentru a răzui cuvântul Fecioara şi să îl înlocuiască cu tânăra, ca să-l traducă astfel în limba grecească. Însă îngerul lui Dumnezeu îl împiedică să facă aceasta, spunându-i că aceasta este prorocie adevărată; şi că el, Simeon, după voia lui Dumnezeu, nu va putea muri până când nu o va vedea cu ochii săi pe Cel născut din Fecioară. Dreptul Simeon se bucură şi Îi mulţumi lui Dumnezeu pentru că l-a învrednicit cu o asemenea cinste.

Când Pruncul Iisus fu adus la Templul din Ierusalim de Fecioara Maria, Duhul lui Dumnezeu îi porunci lui Simeon, care avea peste 300 de ani, să meargă la Templu în întîmpinarea Pruncului.

El Îl recunoscu pe Prunc şi pe Maica Sa, după lumina negrăită care le înconjura capetele. Bătrânul Simeon Îl luă cu bucurie pe Pruncul Iisus în braţele sale şi se rugă lui Dumnezeu:

– Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvânul Tău, în pace! Că ochii mei văzură mântuirea Ta (Luca 2, 29-30).

Sfântul Simeon este socotit ocrotitorul copiilor, însă s-au păstrat multe alte minuni săvârşite de acesta de-a lungul vremii, fapt care a făcut să îi sporească cinstirea.

+ * + * +

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Înfrumuseţatu-te-ai şi decât Moise mai luminat te-ai făcut, în braţe primind pe Cel cu frumuseţe împodobit, bătrânule Simeon, Care pentru noi, precum suntem noi, Prunc S-a făcut. (Din Canonul Sfântului Simeon ce se citeşte la Utrenie)

Racla ta izvorăşte credincioşilor tămăduiri şi fericită este pomenirea ta, strălucind mai mult decât soarele şi sufletele tuturor luminând, întunericul duhovnicesc risipind, slujitorule al tainelor, preasfinţite. (Din Canonul Sfântului Simeon ce se citeşte la Utrenie)

+ * + * +

Sfinţii Simeon şi Ana

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1889/s1889004.jpg)

Luminează cu strălucire duhovnicească, întocmai ca soarele şi luna, partea cea de sub soare, înţeleapta Ana, proorociţa şi bătrânul Simeon măritul. Pentru care izbăveşte-ne pe noi, Iubitorule de oameni, Doamne, de întunericul păcatelor. (Din Canonul Sfântului Simeon ce se citeşte la Utrenie)

+ * + * +

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1889/s1889003.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1889/s1889005.jpg)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Published in: on 2 februarie, 2012 at 23:37  Comments (3)  
Tags: , , , ,

Sfântul Cuvios Simeon de la Mănăstirea Pecersk din Pskov, Rusia (5 ianuarie)

(1869 – 1960)

Icoană a Sfântului Simeon cu cinstitele sale moaşte

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1898/s1898001.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1898/s1898003.jpg)

Acesta încă din copilărie simţi chemare pentru viaţa monahală, căci vedea pe părinţii duhovniceşti care călcau pragul familiei sale. Odată, părintele Corneliu, monah la Mănăstirea Kripeţk, rămas peste noapte în casa lor şi dormind în camera tânărului, îi spuse:

– Vei fi monah, vei fi stareţ mare.

Pe când avea 10 ani, însufleţit de povestirile despre sfântul Serafim de Sarov, încercă şi el să se roage precum dânsul: găsi pe câmp o piatră mare şi începu a se ruga pe ea.

Spunând părinţilor dorinţa sa de a intra în monahism, tatăl său se mânie încercând a-l îndupleca să se căsătorească. Din această pricină petrecu o parte a tinereţii sale în casa părintească.

Izbutind în cele din urmă să calce pragul Mănăstirii Peşterilor din Pskov, intră în monahism, primind ascultare să ajute pe părinţii care construiau arhondaricul. Petrecu astfel vreme de 5 ani, ziua dăruindu-se muncii ostenitoare, iar noaptea cel mai adesea adormind la masă în faţa cărţii. Când era invitat de părinţi să meargă pe munte, în livadă, acesta refuza sub diferite pretexte nedorind să poarte convorbiri deşarte. Primi tunderea în monahism cu numele Vasian.

După o destulă vreme, fu hirotonit ierodiacon, iar mai apoi ieromonah, iar după aceea fu numit econom la mănăstirea Snetogorsk, unde viaţui 4 ani, până la revoluţie. Întorcându-se la mănăstirea de metanie, fu iară trimis la altă proprietate a mănăstirii: Mustoşcevo, unde petrecu câţiva ani în multe greutăţi. Întorcându-se în mănăstirea sa, primi ascultarea de proestos. Văzând că această ascultare este mai presus de puterile sale, ceru marea schimă pe care în cele din urmă o primi cu numele Simeon, fiind mutat într-o chilie murdară, întunecoasă, umedă, cu pereţii uzi şi aerul umed. Mult se osteni cuviosul părinte să o transforme într-o încăpere de locuit.

Însă odată sălăşluit în noua chilie, se înteţi şi lupta duhovnicească, căci în prima noapte întreaga chilie se umplu de duhuri necurate care urlau smucindu-l şi încercând a-l alunga pe părinte:

– De ce ai venit aici? Pleacă de aici, nu-ţi vom da pace să trăieşti!

Aceste înfăţişări se repetară, însă părintele Simeon învăţă să le înfrunte cu puterea crucii şi a rugăciunii. Astfel ajunse să viţuiască până la adânci bătrâneţi în acea chilie.

Iată cum în descria un pelerin pe cuviosul părinte Simeon pe când avea vârsta de 84 de ani:

„Uşor aplecat, uscăţiv, stareţul a ieşit din peştera săpată în stâncă, chilia sa, privind cu ochii mijiţi din cauza întunericului curtea pustie a mănăstirii, plină de lumina de seară, închinându-se şi însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci dinaintea uşilor bisericii. E îmbrăcat cu mantia având crucea şi capul lui Adam deasupra a două oase omeneşti aşezate în formă de cruce. Schimnicul are o faţă neobişnuit de îngăduitoare, uşor obosită şi blândă, care nu se aseamănă întru nimic cu faţa unui ascet în înţelesul occidental al cuvântului. Mâna lungă a stareţului, bătătorită şi în acelaşi timp moale, caută parcă creştetul omului – să-l mângâie, să-l încurajeze, să-l aline.”

Credincioşii îl ştiau pe sfântul părinte ca pe un stareţ văzător cu duhul care avea şi darul tămăduirii neputinţelor trupeşti şi sufleteşti.

Pe când sfântul părinte îşi aştepta plecarea din lumea aceasta la 2 ianuarie 1960, de ziua sfântului cuvios Serafim de Sarov, părintele Alipie, proestosul mănăstirii, în ceru să se roage lui Dumnezeu să amâne plecarea pentru ca înmormântarea sa să nu cadă în ziua Botezului Domnului. Sfântul părinte răspunse:

– Bine! Tu eşti proestos, iar eu posluşnic: fie după cum voieşti.

Astfel, plecarea sa la cele de Sus se săvârşi la 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei.

Deci ajungând la capătul vieţii sale în care îi îndestulă pe toţi de tămăduiri, mângâieri, izbăviri şi cuvinte duhovniceşti, se mută în locaşurile de Sus, mai apoi fiindu-i aflat trupul necuprins de stricăciune, răspândind bună mireasmă.

La 1 aprilie 2003, fu proslăvit cu sfinţii de Biserica Ortodoxă Rusă. Sfânul părinte Simeon se arătă după fericita sa adormire izvor îmbelşugat de apă a minunilor şi mângâierilor cu neputinţă de adunat, căci cuviosul părinte le dăruieşte pretutindeni cu smerenie, precum a făcut-o şi în viaţă.

+ * + * +

Viaţa, mărturii şi îndrumări duhovniceşti ale Sfântului Simeon de la Mănăstirea Pecersk din Pskov pot fi aflate în

+ * + * +

(Sursă: http://www.benamicus.narod.ru/bigicon/semenB.jpg)

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/Images/ih3142.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1898/s1898002.jpg)

+ * + * +

(Sursă: http://pskov-palomnik.ru/userfiles/46982_b%281%29.jpg)

(Sursă: http://www.mitropolia-spb.ru/eparhialnie-smi/eparchialnie_vedomosti/26-27/txt/images/19_8.jpg)

(Sursă: http://www.cofe.ru/images/pictures/blagovest/old/pics/simeon.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1898/s1898004.jpg)

+ * + * +

Mănăstirea Pecersk (Peşterilor) din Pskov, Rusia

(Sursă: http://v3.cache4.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/57449071.jpg?redirect_counter=2)

(Sursă: http://v7.cache8.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/49751762.jpg?ir=1&redirect_counter=2)

(Sursă: http://static.panoramio.com/photos/original/56305609.jpg)

(Sursă: http://v7.cache7.c.bigcache.googleapis.com/static.panoramio.com/photos/original/13235041.jpg?redirect_counter=2)

(Sursă: http://static.panoramio.com/photos/original/16912563.jpg)

Published in: on 4 ianuarie, 2012 at 16:35  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Simeon Metafrastul, Turcia (9 noiembrie)

(Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b7/SimeonMetaphrastes.jpg)

Acesta s-a născut în Constantinopol, în vremea evlaviosului împărat Leon cel înţelept, în preajma anului 886.

Pentru faptele cele bune şi pentru înţelepciunea sa, fu înălţat la vrednicia de magistru şi logofăt, fiind preţuit de împărat.

Mergând arabii oarecând în Creta cu armata şi prădând sate şi cetăţi,  împăratul alese voievod pe marele şi viteazul Imerie, cu care dimpreună trimise şi pe cuviosul acesta Simeon Metafrast, să meargă soli către arabii care stăpâneau Creta, dându-le acestora amândurora puterea ca sau cu bine să supună pe arabi împărăţiei (Constantinopolului), sau să-i piardă cu arme prin război.

Mânat de dorul fierbinte de a părăsi lucrurile lumii acesteia şi a se face monah, cuviosul zise către împărat că, dacă se va întoarce biruitor din Creta, să-i facă un dar pe care îl va cere atunci. Învoindu-se împăratul, acesta merse în Creta împreună cu Imerie, unde vorbiră cu stăpânitorii arabilor, şi atâta îi îmblânziră pe ei prin cuvintele lor cele înţelepte, încât fără de război îi biruiră şi îi supuseră să plătească bir împăratului.

Întorcându-se biruitori la Constantinopol,  pururea pomenitul Simeon îl rugă pe împărat să-şi împlinească făgăduinţa cerându-i să îl lase a se face monah. Atunci împăratul se mâhni, pentru că urma să se lipsească de un aşa de înţelept bărbat şi viteaz ostaş. Însă neputându-şi călca făgăduinţa, îmbrăţişă cu lacrimi pe dumnezeiescul Simeon şi îl sărută, zicându-i:

– Mergi, fiule, cu mila lui Dumnezeu, Căruia roagă-te şi pentru păcatele mele.

Ducând ca monah o viaţă de nevoinţe duhovniceşti, cuviosul părinte Simeon mult spori în smerenie şi pocăinţă, căci avea întotdeauna lacrimi pe obraz, plângând necurmat în vreme ce cugeta la cele pe care le scria.

Izbăvindu-se de tulburarea lumii, scrise vieţile sfinţilor câte le află. Mai apoi, trimise oameni în felurite cetăţi şi locuri pentru a-i aduce câte vieţi de sfinţi pot afla, pe care el iarăşi le tâlcui cu prea dulci ziceri. Pentru care pricină cuviosul părinte se numi Metafrast, adică tâlcuitor. Căci cuviosul luând vieţile de sfinţi toate câte le găsi, multe dintre ele scrise într-un fel simplu şi neiscusit, le puse într-un grai plin de dulceaţă duhovnicească.

Vreme de veacuri până astăzi, monahii şi creştinii vieţuitori în lume aflară hrană duhovnicească de fiecare zi în vieţile sfinţilor scrise de dânsul şi păstrate neschimbat.

Pe lângă acestea, dânsul scrise şi unele cuvinte duhovniceşti care îndestulară, de-a lungul vremii, sufletele celor însetaţi de cuvânt de mult folos.

+ * + * +

Cuvinte duhovniceşti ale Sfântului Cuvios Simeon Metafrastul pot fi aflate în

+ * + * +

(Sursă: http://christopherklitou.com/icon_9_nov_symeon_the_metaphrastes.htm)

Published in: on 8 noiembrie, 2011 at 18:14  Comments (8)  
Tags: , , , , , , , ,

Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog (12 martie şi 12 octombrie)

Acesta s-a născut într-o familie de nobili în Galateea Paflagoniei din Asia Mică, fiind dus pe când era încă prunc la unchiul său din Constantinopol pentru a studia. Însă tânărul cu vârstă fragedă se arătă a avea minte de om îndestulat de ani căci cu multă înţelepciune ocoli toată învăţătura cea deşartă a lumii, deprinzând doar cele ce le putea folosi spre slava lui Dumnezeu. Rudeniile sale nădăjduiau să ajungă înalt demnitar, însă sufletului său tânjea după cele dumnezeieşti.

După trecerea la cele veşnice a unchiului său, pe când avea 14 ani, tânărul îşi îndreptă paşii către mănăstirea Studion, vestită pentru buna sa rânduială, însă aici sfântul cuvios Simeon Evlaviosul îl îndemnă să mai aştepte şi să petreacă în lume în bună rânduială şi să citească scrierile sfinţilor părinţi Marcu Ascetul (pomenit la 5 martie) şi Diadoh al Foticeei (pomenit la 29 martie). Acesta se întoarse în cetate unde petrecu în aspră nevoinţă, căci se hrănea numai cu puţin, iar întreaga noapte se ruga şi citea din scrierile sfinţilor. Din rânduiala lui Dumnezeu văzu pentru întâia oară lumina dumnezeiască şi astfel dori din nou să meargă la mănăstirea Studion, însă şi acum duhovnicescul său părinte îi spuse să mai aştepte. Abia peste şapte ani de la aceasta, pe când avea 27 de ani, primi binecuvântare de îmbrăţişa viaţa monahală. De atunci se dărui cu multă râvnă ascultării de părintele său duhovnicesc Simeon şi împlinirii nevoinţelor sale, biruind prin răbdare şi smerenie ispitele de la fraţii din mănăstire şi de la rudele care se străduiau să îl înduplece a se întoarce în lume.

Fiind învrednicit a vedea pentru a doua oară lumina dumnezeiască, inima sfântului Simeon se umplu „nu numai de smerenie şi de străpungere, ci şi de înţelepciunea de sus prin care deveni el însuşi învăţător duhovnicesc“, pricină de multă invidie fraţilor care izbutiră prin felurite uneltiri să îl izgonească din mănăstire.

Îndemnat de duhovnicescul său părinte, merse la mănăstirea Sfântului Mamas, unde primi haina monahală şi numele părintelui său duhovnicesc, Simeon. Mai apoi, fu hirotonit preot şi stareţ al mănăstirii, vrednicie în care va petrece 25 de ani.  Sfântul părinte se arătă a fi precum un fagure al dumnezeieştilor învăţături, căci pururea se îngrijea să îndestuleze inimile şi minţile monahilor prin cuvântări şi prin însăşi viaţa sa.  Pe lângă aceasta însă, puse bună rânduială în mănăstire şi se îngriji să refacă şi să înfrumuseţeze mănăstirea.

Sfântul părinte se împărtăşea zilnic cu Sfintele Taine şi se hrănea numai cu verdeţuri şi seminţe. În duminici şi sărbători stătea la masă cu fraţii, dar stătea tot timpul cu capul plecat, adâncit în pocăinţa inimii sale. Toată ziua şi-o petrecea închis în chilia sa unde se ruga cu lacrimi şi citea din cărţile sfinte. Lucrul său zilnic era transcrierea cuvintelor duhovniceşti, meşteşug deprins în tinereţe. Dormea numai „un mincinos somn cam de un ceas“, după mărturia ucenicului său şi participa la toate slujbele stând în picioare şi „udând pământul cu lacrimi“. În timpul postului, nu mânca nimic toată săptămâna, iar sâmbăta şi duminica mergea la masa fraţilor unde mânca numai legume. Odată cu trecerea vremii, nevoinţele sale erau din ce în ce mai aspre, deoarece „se grăbea cu înţelepciune spre desăvârşire“.

În această vreme, se învrednici din nou a vedea dumnezeieasca lumină şi primi darul cuvântării prin care scrise imnuri ale dragostei dumnezeieşti, discursuri teologice, cateheze şi scrisori. Ispitiţi de vrăjmaşul mântuirii omului, câţiva fraţi se revoltară împotriva rânduielii aspre şi părăsiră mănăstirea, însă dragostea şi purtarea de grijă părintească ale sfântului Simeon neputând răbda pierderea fraţilor îi căută şi îi înduplecă să se întoarcă în mănăstire.

Împlinind 25 de ani de păstorire a obştii sale, se retrase într-un loc liniştit din apropiere, lăsându-l în locul său pe părintele Arsenie.

Din pricina evlaviei şi cinstirii pe care o avea pentru părintele său duhovnicesc, sfântul cuvios Simeon Evlaviosul, şi pentru aceasta intrând în dispută cu Ştefan al Nicomidiei, fu exilat pe ţărmul asiatic al Bosforului unde află într-un loc pustiu ruinele unui paraclis cu hramul Sfintei Marina (pomenită la 12 iulie). În ciuda chemării patriarhului şi împăratului bizantin de a se întoarce la Constantinopol, sfântul părinte alese să rămână în locul unde se afla paraclisul Sfintei Marina, iar curând adună în jurul său o mică obşte şi astfel întemeie un schit. Iar după săvârşirea ridicării schitului, se dărui iară liniştirii.

După 13 ani de la exilarea sa, cu trupul chinuit de boală, sfântul părinte plecă la cele veşnice la 12 martie 1052.

În urma unei descoperiri dumnezeieşti se aflară sfintele sale moaşte care săvârşesc mulţime mare de minuni până astăzi.

Întrucât pomenirea sa din ziua adormirii sale din 12 martie se săvârşeşte în vremea Marelui Post, a fost mutată la 12 octombrie.

Minune străină s-a văzut, Simeoane, întru tine, părinte, uimind şi veselind pe toţi; căci agonisindu-ţi luminarea dumnezeiască, te-ai arătat mai înţelept decât înţelepţii şi pricepuţii, cel ce ai fost mai întâi simplu, şi acum cânţi lui Dumnezeu cu toată înţelepciunea: Aliluia. (din Acatistul Sfântului Cuvios Simeon Noul Teolog)

+ * + * +

Acatistul Sfântului Cuvios Simeon Noul Teolog

Dintre multele sale scrieri ce se pot găsi:

+ * + * +

(Sursă: http://4.bp.blogspot.com/_U-9vpJ8PAl0/TBxhsrynNXI/AAAAAAAACng/vtS6r687vb4/s1600/St%2BSymeon%2Bthe%2BNew%2BTheologian.JPG)

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/jpg/im4120.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1895/s1895002.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1895/s1895007.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/sv/s1895/s1895005.jpg)

+ * + * +

Mănăstirea Studion din Constantinopolul de odinioară, astăzi Istanbul, Turcia

(Sursă: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-studion-67774.html)

(Sursă: http://www.flickr.com/photos/sftrajan/4641741047/)

(Sursă: http://www.flickr.com/photos/sftrajan/4641742767/in/photostream/)

(Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e8/Exterior_wall_of_St._John_Stoudios_%28Imrahor%29_Monastery_in_Istanbul.jpg)

Published in: on 11 martie, 2011 at 22:47  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,