Sfântul Cuvios Irodion de la Mănăstirea Lainici, România (3 mai)

Icoana sfântului Irodion ce se află desupra raclei cu moaştele sale

Fotografie a sfântului Irodion din anul 1897

 Acesta se născu în 1821 în Bucureşti din părinţi evlavioşi care îi puseră numele Ioan. Încă din pruncie iubea slujbele Bisericii şi rugăciunea, fiind o fire retrasă şi căutând precum cerbul izvoarele cele curate să pătrundă tot mai adânc în tainele cele dumnezeieşti. După dorirea inimii sale,  Dumnezeu îi îndreptă paşii spre lavra Cernicăi pe atunci vatră de sporită vieţuire duhovnicească al cărei stareţ era Sfântul Ierarh de mai tarziu Calinic (pomenit la 11 aprilie).

Umplându-se de râvna de a sluji şi el lui Dumnezeu precum părinţii Cernicăi şi mai ales a sfântului stareţ Calinic, tânărul Ioan întră în obştea mănăstirii Cernica. Încă de la început, sub îndrumarea stareţului Calinic se arătă plin de râvnă, căci dormea numai trei-patru ore pe noapte, restul petrecând în rugăciuni şi metanii, era nelipsit la slujbele Bisericii unde stătea cu multă evlavie căci le socotea a fi pentru suflet precum aerul, toate ascultările le împlinea cu râvnă. Toţi îl iubeau pentru smerenia sa. În anul 1846 îmbrăcă haina monahală cu numele Irodion.

În 1850, când fu numit episcop al Râmnicului, sfântul ierarh Calinic luă cu sine câţiva vieţuitori ai obştii Cernicăi, printre care şi pe cuviosul părinte Irodion, iar mai apoi în 1853 primi harul preoţiei. După un an, fu numit de sfântul Calinic stareţ al schitului Lainici.

Pentru multa sa smerenie, sfântul aw învrednici de darul izgonirii duhurilor necurate, al tămăduirii şi al înainte vederii, căci pe mulţi bolnavi tămăduia prin rugăciunea sa şi multora le spunea gândurile cele de taină şi le vestea cele viitoare. Totdeauna arzând de dragostea lui Dumnezeu, ca o făclie în sfeşnic mângâia şi îi călăuzea pe călugări şi credincioşi în urcuşul duhovnicesc. Însuşi sfântului Calinic îi deveni duhovnic, căci lumina nu se putea ascunde sub obroc, pentru că îşi răspândea razele tot mai puternic şi îi copleşea pe toţi. Astfel, sfântul Calinic îl numi „Luceafărul de la Lainici”.

Petrecând ca duhovnic si egumen al schitului Lainici vreme de peste 35 de ani, în care răbdă cu credinţă neclintită şi smerenie ispite şi  prigoniri de tot felul şi se împodobi cu fapte bineplăcute lui Dumnezeu, se mută cu pace la cele veşnice la 3 mai 1900. De-a lungul vremii s-a încercat a scoate la iveală sfintele sale moaşte, însă abia în anul 2009 se aflară în sânul pământului nestricate, având culoare plăcută la vedere şi răspândind bună mireasmă, iar la 1 mai 2011 a fost proslăvit cu sfinţii de Biserica Ortodoxă Română.

Din biserica cea mare a Lainiciului, sfântul Irodion săvârşeşte multe minuni celor care i se închină cu credinţă. Unii credincioşi ne-au împărtăşit minuni ale sfântului Irodion săvârşite cu dânşii în chip neaşteptat.

Astfel Luceafărul de la Lainici străluceşte cu putere multă încălzind cu harul său pe toţi cei împovăraţi de suferinţe sufleteşti şi trupeşti.

+ * + * +

În suflet ai luat de la Hristos Dumnezeu a Duhului comoară, că te-ai vădit a fi casă Domnului, cu privegheri şi postiri curăţindu-te; şi ca un pom al Raiului te-ai făcut părinte, ajungând la odihna cea veşnică. (Din Canonul Sfântului Irodion ce se citeşte la Utrenie)

Astăzi este zi de praznic care adună toată obştea sihaştrilor la harul de sus la ospăţul Stăpânului, săvârşindu-ţi părinte Irodion mutarea ta la ceruri ca pe scară a virtuţilor.  (Din Canonul Sfântului Irodion ce se citeşte la Utrenie, clic aici pentru a o asculta)

Din slujba Sfântului Cuvios Irodion de la Mănăstirea Lainici (clic aici pentru a asculta)

Povestea aflării unui sfânt – Cuviosul Irodion de la Mănăstirea Lainici (video)

1, 2, 3

+ * + * +