Sfântul și Dreptul Finees (12 martie)

(Sursă: http://www.logoslovo.ru/)

Acesta a trăit în veacul al XIII-lea î.Hr., iară numele său se tâlcuiește „negru”. Era un om blând și pașnic, după cum ne spune sfântul ierarh Vasile cel Mare, și fiu al lui Eleazar. Numele său este pomenit în Cartea Numerii a Vechiului Testament:

„S-a așezat Israel în Sitim, dar poporul a început să se spurce, păcătuind cu fetele lui Moab. Că acestea îi chemau la jertfele idolilor lor și mânca poporul din acele jertfe și se închina la dumnezeii lor. Așa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care s-a aprins mânia lui Dumnezeu asupra lui Israel.

Și a zis Domnul către Moise: «Ia pe toate căpeteniile poporului și le spânzură de copaci pentru Domnul înaintea asfințitului soarelui, ca să se abată de la Israel iuțimea mâniei Domnului». Atunci a zis Moise către judecătorii lui Israel: «Ucideți fiecare pe oamenii voștri care s-au lipit de Baal-Peor».

(Sursă: http://filin-dimitry.livejournal.com/)

Dar iată oarecare din fiii lui Israel a venit și a adus între frații săi o madianită, în ochii lui Moise și în ochii întregii obști a fiilor lui Israel, când plângeau ei la ușa cortului adunării.

Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul preotului lui Aaron, văzând aceasta s-a sculat din mijlocul obștii și luând în mână lancea sa, a intrat după israelit în sălaș și i-a străpuns pe amândoi

(Sursă: http://filin-dimitry.livejournal.com/)

și a încetat pedepsirea fiilor lui Israel.

Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douăzeci și patru de mii.

Și a grăit Domnul către Moise și a zis: «Finees, feciorul lui Eleazar, fiul preoului Aaron, a abătut mânia Mea de la fiii lui Israel, râvnind între ei pentru Mine, și n-am mai pierdut pe fiii lui Israel în mânia Mea; de aceea spune-i că voi încheia cu el legâmântul Meu de pace, și va fi pentru el și pentru urmașii lui după el legământ de preoție veșnică, căci a arătat râvnă pentru Dumnezeul său și a ispășit păcatul fiilor lui Israel»” (Numerii 25, 1-13).

Tâlcuirile sfinților părinți ai Bisericii noastre dau acestui episod un înțeles duhovnicesc.

Astfel, sfântul Isaia Pustnicul ne spune: „E proprie minții și mânia potrivită firii. Căci fără mânie nu e nici curăție în om. Mânia aceasta luptă împotriva semințelor semănate de plăceri înșelătoare de vrăjmașul în trup”.

Iar sfântul Grigorie de Nyssa tâlcuiește: „Ce ne învață de fapt istorisirea? Ca învățând câtă putere spre rău are boala plăcerii trupești, să ne ducem viața noastră cât mai departe de vecinătatea ei, ca să nu treacă boala și la noi, ca un foc care-și întinde, prin apropiere, flacăra lui cea nimicitoare”.

Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul (24 februarie)

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

Cinstitului și slăvitului Botezător al Domnului i s-a tăiat capul după voia și prin uneltirea Irodiadei, femeia lui Irod. Dansând Salomeea, fiica sa, dinaintea lui Irod, o sfătui să ceară acestuia ca răsplată capul sfântului Prooroc al Domnului, ceea ce copila și făcu.

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

Apoi Irodiada porunci ca trupul să nu fie îngropat laolaltă cu capul, temându-se că preaminunatul prooroc avea să învieze. Drept aceea, ea luă capul și-l îngropă adânc în pământ, într-un loc îndepărtat și plin de necinste. Însă Irodiada avea o slujnică ce-o însoțea, pe nume Ioana, femeia lui Huza, intendentul (administratorul) de la curtea lui Irod.

Buna și cucernica Ioana nu putu suferi să vadă zăcând în locul cel plin de necinste capul dumnezeiescului om și dezgropându-l în taină, îl duse  la Ierusalim și-l îngropă pe Muntetele Măslinilor.

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

Regele Irod, neștiind de aceasta, se înfricoșă auzind că Iisus săvârșea minuni mari și zise:

– Acesta este Ioan Botezătorul [pe care l-am tăiat]; el s-a sculat din morți și de aceasta se fac minuni prin el. (Matei 14, 2)

După o vreme, unul dintre slujitorii de seamă ai lui Irod pe nume Inochentie îşi cumpără un loc în Muntele Eleonului sau al Măslinilor şi își făcu o chilie retrăgându-se într-însa în chip sihăstresc. Zidind lângă chilie o bisericuţă de piatră, găsi capul sfântului Ioan, însă imediat îl îngropă la loc. Mutându-se la cele veșnice, Inochentie luă cu sine această taină.

Întâia aflare a capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

După aproape 300 de ani, în vremea dreptcredinciosului împărat Constantin cel Mare (306-337), sfântul Ioan Botezătorul se arătă la 2 călugări, poruncindu-le să sape locul şi să dezgroape cinstitul său cap.

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

Pe când călugării se întorceau cu capul proorocului într-un sac, se întâlniră cu un olar şi îi dădură acestuia să ducă sacul. Pentru această stare de lenevire a celor 2 călugări, sfântul Ioan îndemnă pe olar să fugă cu sac cu tot.

Ajungând în propria casă, olarul a văzu că se învrednicea de multe binefaceri şi ştiind că acest lucru se datorează prezenţei capului sfântului Ioan Botezătorul, începu să îl cinstească împreună cu familia sa.

Mai apoi, simţind că i se apropie sfârşitul, olarul puse capul proorocului într-o raclă şi-l dărui surorii sale, sfătuind-o să-l cinstească şi să nu-l deschidă până când însuşi sfântul îi va porunci.

În acest fel, racla ajunse din mână în mână în grija unui monah pe nume Eustatiu care trăia într-o peşteră din apropierea oraşului Emesa, din Siria.

A doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul

Deşi monahul Eustatiu era arian, la peştera lui se făceau minuni, datorită sfântului cap. Eustatiu fiind izgonit din peşteră şi trimis în exil, în peştera sa au intrară mai apoi nişte monahi credincioşi, care mai târziu au zidiră în apropiere o mănăstire.

În anul 452, arhimandritul Marcel, stareţul acelei mănăstiri, află capul sfântului în chip minunat, văzând foc mare la peştera de lângă oraşul Emesa în timpul cântării psalmilor, aceasta fiind cea de-a doua aflare a capului sfântului Ioan, Înaintemergătorul Domnului.

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

+ * + * +

Cea de-a treia aflare a capului sfântului Ioan Botezătorul este pomenită în ziua de 25 mai și se petrecu în anul 850, când fiind aflat în sânurile pământului la Comane, patriarhul Ignatie îl duse în Constantinopol și-l aşeză într-un loc sfinţit.

(Sursă: http://cs620831.vk.me/)

+ * + * +

Prăznuind luminat, cetatea care te iubeşte se veseleşte, ca ceea ce a aflat capul tău, Înaintemergătorule, bogăţie de Taină şi neîmpuţinat izvor de tămăduiri.

Nu a îndurat a fi ascuns izvorul minunilor, visteria darurilor, măritul tău cap Botezătorule, Proorocule şi Înaintemergătorule; ci, arătându-se revarsă izvoare de tămăduiri. (Din Canonul sărbătorii ce se citește la Utrenie)

Proorocule al lui Dumnezeu şi Înaintemergătorule al Harului, aflând capul tău ca un trandafir Preasfinţit din pământ, tămăduiri luăm totdeauna; pentru că iarăşi propovăduieşti, ca mai înainte, pocăinţa în lume. (Condacul săbătorii, glasul al 2-lea)

Ca o comoară pusă într-o visterie se păzea capul Înainte­mergătorului; în vas de lut era ascuns glasul Cuvântului; ca grâul cel vârât în adâncul pământului încolţind a rodit Dumnezeiască viaţă. Aflarea acestuia cu toţii să o cinstim, slăvind pe Hristos, Cel Ce i-a dat lui har, să izvorască tămăduiri. (Sedelna săbătorii, glasul al 8-lea)

+ * + * +

Canonul de rugăciunea celei dintâi și celei de-a doua aflări a capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul:

http://www.doxologia.ro/ceaslov/canoane/canon-de-rugaciune-la-sarbatoarea-celei-dintai-celei-de-doua-aflari-cinstitului-cap (clic aici)

+ * + * +

Cinstitul cap al Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

(Sursă: http://img1.liveinternet.ru/)

+ * + * +

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

+ * + * +

Atât cât ne-a fost cu putință să deslușim, în icoane nu se face o diferențiere limpede între întâia și cea de-a doua aflare, poate și pentru că încă din vechime, iconarul a simțit nevoia să sublinieze împreuna lor prăznuire. Totuși, tindem să credem că s-a preferat, în general, zugrăvirea celei de-a doua aflări

(Sursă: http://days.pravoslavie.ru/)

(Sursă: http://img-fotki.yandex.ru/)

(Sursă: http://lib.pstgu.ru/)

(Sursă: http://www.pravenc.ru/)

(Sursă: http://www.optina.ru/)

(Sursă: http://tverioannkr.prihod.ru/)

(Sursă: http://www.cirota.ru/)

Aflarea moaștelor Sfântul Prooroc Zaharia, tatăl Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul (11 februarie)

(Sursă: http://ikonodel.ru/)

Cele despre minunata aflare a cinstitelor sale moaște fură acoperite de negurile vremilor.

Pomenirea sfântului prooroc Zaharia, tatăl sfântului Ioan Botezătorul, se mai săvârșește și la 5 septembrie, dimpreună cu a soției sale, sfânta Elisabeta.

+ * + * +

Viața sfinților Zaharia și Elisabeta poate fi aflată aici:

https://sfintisiicoane.wordpress.com/2013/09/05/sfantul-prooroc-zaharia-si-dreapta-elisabeta-parintii-sfantului-ioan-botezatorul-5-septembrie/ (clic)

Canonul Sfântului Prooroc Zaharia la pomenirea sa din ziua de 5 septembrie poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-prooroc-zaharia (clic aici)

+ * + * +

(Sursă: http://www.pravmir.ru/)

Frescă săvârșită în veacul al XIV-lea, aflată în Mănăstirea Gracanica, Kosovo, Serbia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Sfântul Prooroc Ioil (19 octombrie)

Frescă săvârșită în preajma anului 1350 și aflată în Mănăstirea Decani, Kosovo, Serbia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Acesta este al doilea dintre proorocii mai mici. A fost fiul lui Fanuil din seminția lui Ruben și a trăit cu 8 veacuri înainte de Hristos.

El a proorocit pustiirea Ierusalimului și robia babiloniană în care va cădea poporul lui Israel din pricina păcatelor săvârșite înaintea lui Dumnezeu. Sfântul Ioil chemă poporul la post și pe preoți la pocăință cu rugăciuni și lacrimi ca Dumnezeu să facă milă cu dânșii:

„Postiți post sfânt […] și strigați către Domnul” (Ioil 1, 14), „Între tindă și altar să plângă preoții, slujitorii Domnului” (Ioil 2, 17).

Sfântul Ioil a mai proorocit și pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor și revărsarea darului Său peste toți creștinii:

„Dar după aceea, vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul” (Ioil 3, 1).

De asemenea, a proorocit ziua Înfricoșatei Judecăți, precum și slava Sfintei Bisericii Lui.

Apoi se sfârși cu pace, fiind îngropat în pământul său.

+ * + * +

Ceata proorocilor se vese­leşte împreună cu noi, când se face ţie laudă, gânditorule de cele cereşti, Sfinte Ioil, de Dumnezeu arătătorule. Cu care împreună roagă-te, să ne mântuim noi, fericite.

Cei ce urmăm învăţăturile tale din toată inima şi din tot cugetul, cu plângere şi cu rugă­ciune căutăm pe Dumnezeu, vrednicule de laudă.

Roagă-te pentru cei ce te laudă pe tine, Preafericite Ioil, să se mântuiască de toată su­părarea şi să dobândească ha­rul Dumnezeieştii Lumini.

Păzeşte cu rugăciunile tale, proorocule al lui Dumnezeu, pe cei ce cu dragoste laudă mărită şi pururea fericită pomenirea ta, ca unul ce ai Dumnezeiască îndrăznire către Dumnezeu. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

Întregul Canon al Sfântului Prooroc Ioil poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-prooroc-ioil (clic aici)

+ * + * +

Frescă săvârșită în preajma anului 1350 și aflată în Mănăstirea Decani, Kosovo, Serbia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană rusească din veacul al XVII-lea

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Miniatură sinaxar pentru ziua de 19 octombrie din veacul al XIV-lea aflată în Oxford, Anglia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Fresca săvârșită în anul 1547 și aflată în Mănăstirea Dionisiu, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Frescă din Mănăstirea Decani, Serbia, din veacul al XIV-lea

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Miniatură din veacul al XII-lea

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Fragment dintr-o icoană săvârșită la sfârșitul veacului al XVI-lea

(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul și Dreptul Ghedeon (26 septembrie)

Icoană zugrăvită în anul 1402

(Sursă: http://pravicon.com/)

Acesta a viețuit în veacul al XIV-lea î.Hr., iară numele său se tâlcuiește „tăietor de lemne”. A fost cel de-al 5-lea judecător al lui Israel și fiul lui Abiezer, din seminția lui Manase, și locuia în satul Ofra (ce se tâlcuiește „căprioară”), aflat la vest de Iordan. Acesta avea trup puternic și suflet smerit.

Fiind în vremea aceea israeliții cuprinși de mare sărăcie, căci madianiții, sub a căror stăpânire se aflară vreme de 7 ani, numeroși ca lăcustele veneau și le luau roada pământului și vitele, aceștia strigară către Dumnezeu cu inimile zdrobite de durere.

Atunci, arătându-se îngerul Domnului sfântului Ghedeon, îi spuse:

– Du-te cu această putere pe care o ai și-l vei mântui pe Israel din mâna lui Madian! Iată, Eu te-am trimis!

Umilindu-se cu inima, îi spuse îngerului:

– Pe mine, Doamne? Eu sunt cel mai tânăr în casa tatălui meu.

Iară Domnul îi răspunse:

– Eu voi fi cu tine și-l vei bate pe Madian ca pe un om.

Plin de râvnă, sfântul Ghedeon pregăti pe dată jertfă Domnului, iar îngerul îi spuse să pună carnea și azimele pe piatra iar zeama o turnă deasupra, iar îngerul întinzând vârful toiagului ce-l avea în mână atinse carnea și azimele și foc ieși din piatră și le mistui pe acestea.

Miniatură din veacul al XI-lea

(Sursă: http://pravicon.com/)

Astfel fu așezat sfântul Ghedeon în fruntea oștii israelitene.

Cerând acesta lui Dumnezeu semn că a fost ales să elibereze Israelul, se rugă astfel Domnului:

– Dacă Tu îl vei mântui pe Israel prin mâna mea, așa cum ai zis, iată, eu pun un maldăr de lână în arie; și dacă roua va fi numai pe maldărul de lână, iar încolo, peste tot locul, uscăciune, atunci voi ști că prin mâna mea îl voi mântui pe Israel, așa cum ai zis.

Și sculându-se Ghedeon dis-de-dimineață și storcând lâna, roua cursă dintr-însa umplu până sus un vas de apă.

Frescă zugrăvită în veacul al XIV-lea și aflată în Mănăstirea Gracanica, Serbia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Lâna înrourată preînchipuie pe Preacurata Maică a Domnului în pântecele căreia S-a întrupat Mântuitorul Hristos. De pildă, troparul Născătoarei de Dumnezeu pe glasul al 6-lea, de vineri de la Vecernie şi sâmbătă la Utrenie, spune: ,,Mai înainte a spus Ghedeon zămislirea şi David a tâlcuit naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu; că S-a pogorât ca ploaia pe lână Cuvântul în pântecele tău şi ai odrăslit fără de sămânţă, pământule sfinte, lumii mântuire, pe Hristos Dumnezeul nostru, ceea ce eşti plină de har”.

Proorocia lui Ghedeon este reluată și de sfântul prooroc David, care scria insuflat de Sfântul Duh: „Pogorî-se-va ca ploaia pre lână, şi ca o picătură ce pică pre pământ” (Psalmi 71, 6).

Sfântul Ioan Damaschin (pomenit la 4 decembrie) tâlcuieşte astfel: ,,Ploaia de pe lână (…) preînchipuie pe Fecioara şi Născătoarea de Dumnezeu”. Venirea Mântuitorului în lume este discretă, ca o ploaie pe lână ce nu face zgomot, iar Fecioara primeşte în sine Cuvântul ca pe o rouă venită din cer. Pământul rămâne uscat, căci nu a început lucrarea încă văzută a Domnului.

În altă tâlcuire, când pământul primeşte roua, iar lâna rămâne uscată, se arată propovăduirea credinţei la neamuri, în tot pământul, în vreme ce iudeii Îl resping pe Hristos: ,,Lâna care a rămas uscată de rouă închipuia Ierusalimul, iar vasul cel plin de apă închipuia Botezul: aceea a rămas uscată ca şi cetatea închipuită, acesta s-a umplut ca şi scăldătoarea simbolizată”, scrie sfântul Efrem Sirul (clic aici, pomenit la 28 ianuarie).

Pornind, deci, la luptă împotriva madianiților, Dumnezeu îi ceru sfântului Ghedeon să nu ia cu sine muți ostași:

– Ca să nu se mândrească Israel înaintea Mea și să nu zică: Mâna mea m-a izbăvit!

Apoi, pornind luptă împotriva medianiților, prinse pe regii medianiților, pe Zebah și pe Țalmuna și ducându-i pe aceștia dinaintea celor 77 de căpetenii și bătrâni ai Sucotului, zise către dânșii:

– Iată Zebah și Țalmuna, din pricina cărora ați râs de mine și mi-ați zis: Au doară mâna lui Zebah și Țalmuna e în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi celor obosiți?

Miniatură din veacul al XIII-lea

(Sursă: https://commons.wikimedia.org/)

Văzând biruința lui Ghedeon, israeliții ziseră către dânsul:

– Domnește peste noi tu și fiul tău și fiul fiului tău, pentru că ne-ai izbăvit din mâinile madianiților!

Astfel, fu sfântul Ghedeon judecător al israeliților vreme de 40 de ani. Având 72 de fii și ajungând la adânci bătrâneți, se mută la odihna cea de Sus, fiind înmormântat în satul său, Ofra.

+ * + * +

Frescă săvârșită în preajma anului 1350 și aflată în Mănăstirea Decani, Kosovo, Serbia

  (Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană zugrăvită în veacul al XVII-lea

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Fragment dintr-o icoană a cinstirii Maicii Domnului, săvârșită la sfârșitul veacului al XVI-lea

(Sursă: http://pravicon.com/)

Zămislirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul (23 septembrie)

Icoană din veacul al XV-lea păstrată în Muzeul de Stat din Novgorod, Rusia

(Sursă: http://lib.pstgu.ru/)

Viața pe scurt a Sfântului Prooroc Zaharia și a Dreptei Elisabeta o puteți afla aici:

https://sfintisiicoane.wordpress.com/2013/09/05/sfantul-prooroc-zaharia-si-dreapta-elisabeta-parintii-sfantului-ioan-botezatorul-5-septembrie/ (clic aici)

+ * + * +

Se veseleşte luminat Marele Zaharia, cu Sfânta Elisabeta soţia sa cea întru tot mărită, după vrednicie zămislind pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul, pe care Arhanghelul l-a binevestit bucurându-se. Iar noi oamenii după vrednică datorie îl cinstim, ca pe un tăinuitor al darului. (Condacul Zămislirii Sfântului Prooroc Ioan, glasul I)

Ca un soare cu luna, fiind împreună, Prealuminatul Zaharia cu Preamărita Elisabeta a născut pe Sfeşnicul Luminii cel purtător de lumină, care luminează nouă, celor cumplit ţinuţi în întunericul patimilor.

Proorocule al lui Dumnezeu, bătrânule, dănţuieşte! Că vei naşte fiu pe Ioan Înaintemergătorul, decât care mai mare între oameni nu s-a născut. Saltă, Sfântă Elisabeta! Tot pământul, aducând laudă lui Dumnezeu, Făcătorul tuturor, Bucură-te! (Din Canonul Zămislirii Sfântului Prooroc Ioan ce se citește la Utrenie)

Sfinţitul Zaharia tămâind în Templu, Arhanghelul Gavriil din cer a stat înainte-i, zicând către dânsul: la bătrâneţele tale, vei avea rod binemărit şi nerodirea cea de mai înainte a Elisabetei acum se va dezlega. Şi zămislind ea, va naşte pe Propovăduitorul şi Mergătorul înainte al lui Iisus. Pentru rugăciunile lor, Mântuitorul lumii, mântuieşte sufletele noastre. (Sedelna Zămislirii, glasul IV)

De noi cei ce cu credinţă te lăudăm pe tine, adu-ţi aminte acum Proorocule al Domnului şi Înaintemergătorule şi izbăvindu-ne de patimi sufleteşti, mântuieşte-ne pe noi din nevoi şi la cereasca cărare povăţuieşte-ne cu Dumnezeiască cuviinţă, pururea fericite. (Din Canonul Zămislirii Sfântului Prooroc Ioan ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

Întregul Canon al Zămislirii Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-la-praznicul-zamislirii-sfantului-prooroc-ioan-botezatorul (clic aici)

+ * + * +

Icoană din veacul al XV-lea păstrată în Muzeul Bizantin din Atena, Grecia

(Sursă: http://lib.pstgu.ru/)

Icoană din veacul al XV-lea păstrată la Universitatea Harvard din Cambridge, Statele Unite ale Americii

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Icoană din veacul al XVI-lea păstrată în Muzeul de Istorie din Sanok, Polonia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Icoană de la cumpăna veacurilor XVI-XVII, păstrată în Muzeul de Stat din Novgorod, Rusia

(Sursă: http://lib.pstgu.ru/)

Icoană din veacul al XVII-lea păstrată în Muzeul de Artă din Perm, Rusia

(Sursă: http://lib.pstgu.ru/)

(Sursă: http://happy-school.ru/)

Icoană din veacul al XVII-lea păstrată în Muzeul de Arte din Arhanghelsk, Rusia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Icoană din veacul al XVIII-lea păstrată în Muzeul Serghei Kirov din Sankt Petersburg, Rusia

(Sursă: http://lib.pstgu.ru/)(Sursă: http://nikolskii-hram.kz/)

 Frescă din veacul al XVI-lea păstrată în Mănăstirea Stavronikita, Sfântul Munte Athos, Grecia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Sfântul Isus al lui Navi (1 septembrie)

(Sursă: http://alchevskpravoslavniy.ru/)

Acesta era fiu al lui Navi și fu ales de Dumnezeu căpetenie a poporului evreu și umător al lui Moise, celui ce fusese dătător de Lege evreilor și trecuse la cele de Sus.

Alegerea lui Isus al lui Navi

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Acesta luă şi cetatea Ierihonului, care era a celor de alt neam. El văzu pe sfântul arhanghel Mihail ţinând în mână spada şi, aflând el că acesta este mai-marele voievod al puterii Domnului, lepădându-și armele, căzu la picioarele lui.

(Sursă: http://pravicon.com/)

Odată, dând el război cu cei de alt neam şi fiind gata să apună soarele, având el osârdie spre război, rugatu-s-a lui Dumnezeu şi zise să stea soarele. Şi îndată fu oprit soarele din calea lui să nu apună, până ce înfrânse pe cei străini.

Apoi povătuind el poporul şi trecându-l prin pustie şi împărțind evreilor pământul făgăduinţei, şi judecând pe popor 27 de ani, se făcu înfricoşător vrăjmaşilor.

(Sursă: http://alchevskpravoslavniy.ru/)

Şi arătându-şi bărbăţia şi fapta bună în multe războaie, se mută la cele veșnice, fiind îngropat cu cinste de poporul său.

+ * + * +

Broderie din veacul al XVII-lea

(Sursă: http://pravicon.com/)

Miniatură din anul 985 săvârșită la Constantinopol și păstrată în Biblioteca Vaticanului, Roma, Italia

(Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Frescă din veacul al XI-lea aflată în Mănăstirea Sfântul Luca din Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Icoană zugrăvită în veacul al XVI-lea și aflată pe catapeteasma Catedralei Buna Vestire din Kremlin, Moscova, Rusia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfântul Prooroc Agheu (16 decembrie)

Miniatură din veacul al XV-lea, Rusia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Acesta se născu în Babilon, pe vremea căderii poporului lui Israel în robie. Era din seminția lui Levi și a proorocit cu aproape 470 de ani înainte de Hristos. Numele său se tâlcuiește „praznic” sau „cel ce prăznuiește”.

Pe când era tânăr, sfântul Agheu veni la Ierusalim și îl îndemnă pe Zorobabel și pe preotul Iisus să înnoiască Templul Domnului din Ierusalim, proorocind că acel templu va avea mai mare slavă decât templul lui Solomon: „Mare va fi mărirea casei acesteia, mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul Savaot” (Agheu 2, 10), căci în acel templu avea să intre Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

El trăi îndeajuns ca să vadă zidirea templului înnoit de Zorobabel.

Sfântul prooroc Agheu era iubit și cinstit de toți ca un prooroc preaslăvit.

Se săvârși la adânci bătrâneți și fu îngropat cu cinste în mormintele preoților, căci el era din neam preoțesc.

+ * + * +

Cel ce toate le vede și le cunoaște ca un Dumnezeu, luminând privirea sufletului tău celui curat, prealăudate proorocule, povățuitor lumii te-a arătat. Pentru aceasta săvârșind sfântă pomenirea ta, te aducem pe tine ales rugător și mijlocitor către Dumnezeu. (Sedealna Sfântului ce se cântă dimineața, la Utrenie)

Făcându-te locaș dumnezeiesc, mărite, și biserică însuflețită, cu strălucirea vieții și a traiului tău, ai ridicat biserica cea însuflețită, care căzuse de demult, preacinstite, Celui ce împărățește peste lume. Pentru aceasta cu rugăciunile tale roagă-te să se dăruiască tuturor mare milă. (Dintre Stihirile Sfântului ce se cântă la Vecernie)

+ * + * +

Icoană din anul 1497, Rusia

(Sursă: http://pravicon.com/)

Frescă din veacul al XVII-lea din Biserica Sfinților Apostoli, Kosovo, Serbia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Miniatură dintr-un Minei din veacul al XVII-lea, Rusia

(Sursă: http://pravicon.com/)

(Sursă: http://pravicon.com/)

Sfinții Prooroci Agheu și Zaharia. Miniatură dintr-o Psaltire din veacul al XI-lea, de la Psalmul 145, 1-8, Constantinopol, Bizanț

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Frescă din veacul al XII-lea, Catedrala San Marco, Veneția, Italia

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

Sfântul Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sfântului Ioan Botezătorul (5 septembrie)

Sfântul Prooroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul

(Sursă: http://www.vidania.ru/shigri/images/proroki2_09.jpg)

Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/17/17080.jpg)

Sfântul Zaharia a fost tatăl Sfântului Ioan Botezătorul și fiul lui Varahia, din neamul lui Abia, unul din fiii lui Aaron. El slujea ca arhiereu în Templul din Ierusalim, numărându-se în a opta ceată preoțească din seminția lui Aaron.

Sfânta Elisabeta, femeia sa, era fiica Sofiei și sora Sfintei Ana, maica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În vremea împăratului Irod, ucigașul de prunci, într-una din zile, sfântul Zaharia era la rând să slujească la Templul de la Ierusalim.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

Atunci i se arătă îngerul Domnului și frică mare căzu peste el. Iar îngerul spuse către dânsul:

– Nu te teme, Zaharia! și îi vesti că sfânta Elisabeta va naște un fiu, căci Dumnezeu S-a plecat către rugăciunea lor.

Însă inima sfântului Zaharia fiind cuprinsă de îndoială căci ei erau înaintați în vârstă, iar nașterea de prunc i se părea cu neputință, spuse îngerului:

– După ce voi cunoaşte aceasta? Pentru că eu sunt bătrân şi femeia mea trecută în zilele ei.

Atunci îngerul îi zise:

– Eu sunt Gavriil, cel ce stau înaintea lui Dumnezeu, şi sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ţi vestesc ţie aceasta. Şi, iată, vei fi mut şi nu vei putea grăi până la ziua în care se vor plini acestea, fiindcă nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor.

Zăbovind Zaharia în altar, oamenii cei ce aşteptau în biserică se minunau. Ieşind, Zaharia le făcu semn că era mut, iar poporul cunoscu faptul că preotul văzu vedenie în biserică.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

Apoi, săvârşindu-şi slujba, sfântul Zaharia se întoarse la casa lui.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

El nu mai putu grăi până ce nu se născu fiul său, iar dânsul scrise pe o tăbliță: „Ioan va fi numele lui” (Luca 1, 63).

La 6 luni după zămislirea Elisabetei, arhanghelul Gavriil fu trimis de Dumnezeu în cetatea Nazaretului în casa lui Iosif pentru a aduce Fecioarei Maria minunata vestire a Nașterii Mântuitorului notru Iisus Hristos. După puțină vreme, Maica Domnului merse în casa sfântului Zaharia, căci se grăbea să se întâlnească cu sfânta Elisabeta, aflând de la înger de zămislirea ei.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

Atunci sfânta Elisabeta se umplu de Duhul Sfânt și strigă cu glas mare zicând:

– Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău! Și de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Caci iată, cum veni la mine glasul închinării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. Și fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. (Luca 1, 42-45)

Atunci Maica Domnului zise:

– Mărește suflete al meu pe Domnul și s-a bucurat Duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile, că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui și mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. (Luca 1, 46-50)

Și rămase Maica Domnului împreună cu sfânta Elisabeta vreme de 3 luni, apoi se înapoie la casa ei.

Apoi sfânta Elisabeta născu prunc pe care îl numiră Ioan. Mare le fu bucuria bătrânilor părinți care mulțumeau lui Dumnezeu pentru mila coborâtă către dânșii.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

După o vreme, când Domnul Iisus Se născuse, iar Irod împăratul începu a ucide pruncii din Betleem, el trimise oameni să-l caute și să-l ucidă și pe fiul sfântului Zaharia, căci auzise toate câte se făcuseră cu Zaharia și în ce chip se născuse Ioan.

Văzându-i pe ostași venind, sfânta Elisabeta luă în brațele sale pe Ioan care la vremea aceea avea un an și jumătate și, fugind cu dânsul din casă, se duse într-un loc stâncos și pustiu.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

Când văzu că ostașii sunt pe urmele ei, sfânta Elisabeta strigă muntelui:

– Munte a lui Dumnezeu, primește o maică cu pruncul ei!, iar stânca se despică, ascunzând înlăuntrul ei pe maică și pe prunc.

Atunci Irod, mâniindu-se că pruncul Ioan nu fusese ucis, porunci ca în locul lui să fie ucis sfântul Zaharia dinaintea altarului.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

Sângele sfântului Zaharia se vărsă pe pardoseala de marmură și se făcu vârtos ca o piatră, spre a da mărturie de fapta cea rea a lui Irod.

În locul în care se ascunse sfânta Elisabeta cu Ioan se făcu o peșteră din care țășni apă și crescu un finic roditor, toate acestea prin puterea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

După 40 de zile de la moartea sfântului Zaharia, se săvârși și fericita Elisabeta, iar pruncul Ioan rămase în pustie, hrănit de un înger și păzit de purtarea de grijă cea dumnezeiască până în ziua cănd se arătă la Iordan.

(Sursă: http://www.mpda.ru/photo/text/93365.html)

 + * + * +

Proorocul și preotul celui Preaînalt, Zaharia, părintele Înaintemergătorului, astăzi a pus înainte masa proorociei, pe credincioși hrănind și băutura dreptății amestecând pentru toți. Pentru că s-a sfârșit ca un dumnezeiesc tăinuitor al Darului lui Dumnezeu. (Condacul Sfântului Prooroc Zaharia, glasul al III-lea)

Locaș viu și însuflețit ești dumnezeiescului Duh, și fiind împreună cu Dumnezeu prin inimă curată, mărite, în mijlocul Bisericii fără dreptate ai fost junghiat, plinindu-ți călătoria cea dumnezeiască ca un mucenic, vrednicule de laudă. Pentru aceea, te-ai suit către Biserica cea cerească prin sângele tău; iar acum cere iertare sufletelor noastre. (Dintre Stihirile ce se cântă seara, la Vecernie)

+ * + * +

Canonul Sfântului Prooroc Zaharia poate fi aflat aici:

http://www.doxologia.ro/canon-cantari/canon-de-rugaciune-catre-sfantul-prooroc-zaharia (clic)

+ * + * +

Peștera în care Sfânta Elisabeta s-a ascuns cu pruncul său, Sfântul Ioan Botezătorul

(Sursă: http://guide-israel.ru/attractions/25359-monastyr-sv-ioanna-v-pustyne/)

(Sursă: http://guide-israel.ru/attractions/25359-monastyr-sv-ioanna-v-pustyne/)

(Sursă: http://guide-israel.ru/attractions/25359-monastyr-sv-ioanna-v-pustyne/)

(Sursă: http://guide-israel.ru/attractions/25359-monastyr-sv-ioanna-v-pustyne/)

(Sursă: http://www.materinstvo.ru/art/2554/)

+ * + * +

Mormântul Sfintei Elisabeta

(Sursă: http://www.materinstvo.ru/art/2554/)

+ * +  * +

(Sursă: http://byztex.blogspot.ro/2011/09/feast-day-of-ss-zachariah-elizabeth.html)(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/5/5987.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/6/6149.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/6/6151.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/12/12992.jpg)

(Sursă: http://akadem-icon.ucoz.ru/homeicon/Sv_Prav_Elisav1.jpg)

(Sursă: http://images.oca.org/icons/lg/September/0905zachariah-prophet0010.jpg)

(Sursă: http://images.oca.org/icons/lg/September/0905elizabeth-righetous0010.jpg)

Sfântul Prooroc Samuel (20 august)

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/19/19453.jpg)

Acesta a fost cel de-al 15-lea și ultimul dintre judecătorii lui Israel. El a viețuit în veacul al XI-lea înainte de Hristos.

Se născu din seminția lui Levi, din părinții Elcana și Ana, la locul numit Ramatha (sau Arimatea), unde avea să se nască peste veacuri dreptul Iosif. Ana cea stearpă se rugă lui Dumnezeu cu lacrimi să-i dăruiască un prunc, pe Samuel, iar când pruncul era de 3 ani, îl afierosi lui Dumnezeu.

Viețuind în Șilo, lângă Chivotul Legii, pe când avea 12 ani, Samuel primi descoperire de la Dumnezeu despre pedepsele ce aveau să vină asupra casei arhiereului Eli pentru fărădelegile fiilor săi, Ofni și Finees. Proorocirea se împlini degrabă, căci filistenii îi biruiră pe israeliți, îi uciseră pe cei doi fii ai lui Eli și răpiră Chivotul Legii. Când trimisul îi vesti această urgie, Eli căzu mort la pământ, la 98 de ani. Tot astfel se întâmplă și cu nora sa, femeia lui Finees.

Poporului lui Israel stătu în robia filistenilor vreme de 20 de ani. Dumnezeu trimise pe Samuel să propovăduiască norodului pocăința, ca să se izbăvească din robia vrăjmașilor. Poporul se pocăi, lepădă slujirea idolească și primi pe Samuel drept prooroc, preot și judecător al lor.

Atunci Samuel ieși cu oaste împotriva filistenilor și, cu ajutorul lui Dumnezeu, îi împrăștie și îi birui pe vrăjmași, slobozind din robie poporul lui Israel.

Apoi, Samuel judecă în pace poporul său până la adânci bătrâneți. Văzându-l bătrân, poporul îi ceru să le pună împărat în locul său. Zadarnic se sili proorocul să-i abată de la gândul lor, arătându-le că Dumnezeu este Singurul și Adevăraul lor Împărat, poporul rămase neîndeuplecat.

Măcar că lucrul acesta nu era plăcut înaintea ochilor Săi, Dumnezeu îi porunci lui Samuel să le ungă împărat pe Saul, fiul lui Kiș, din seminția lui Veniamin.  Însă acesta împărăți doar puțină vreme, căci Dumnezeu îl lepădă de la fața Sa pentru nerușinarea și neascultarea sa.

Apoi Dumnezeu porunci lui Samuel ca în locul lui Saul să-l ungă împărat pe David, fiul lui Iesei.

Mai înainte de plecarea sa la cele veșnice, Samuel adună la sine tot poporul lui Israel, luându-și rămas bun de la ei.  Poporul plânse după dânsul și îl îngropă cu cinste în casa lui din Ramata.

+ * + * +

Astăzi pomenirea ta, de Dumnezeu purtătorule, ne-a răsărit nouă ca soarele, cu preaîndestulată strălucire a darurilor, luminând sufletele celor ce te cinstesc pe tine și gonind negura răutăților. Pentru aceasta, toți te mărim pe tine. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

Noi, cei ce săvârșim prăznuirea ta, Samuel, împreună-vorbitorule cu drepții, să dobândim cu rugăciunile tale împărăția cea de sus, cântând: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/9/9788.jpg)

(Sursă: http://pravicon.com/images/icons/20/20968.jpg)(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)(Sursă: http://www.ruicon.ru/)

(Sursă: http://www.ruicon.ru/)