(Sursă: http://oodegr.co/)
Sfantul Dionisie din Olimp este unul dintre sfinții isihaști care au trăit veacul al XVI-lea.
Acesta se născu spre sfârșitul veacului al XV-lea în localitatea Sklataina, din regiunea Karditsa, Grecia. Deprizându-se încă din copilărie cu rugăciunea și citirea cărților duhovnicești, după trecerea la cele veșnice a părinților săi, sfântul Dionisie urmă calea monahală.
Mergând la mănăstirea Marea Meteora, după o vreme îmbrăcă haina monahală cu numele Daniil.
Căutând un loc de nevoință și mai singuratic, merse în Sfântul Munte Athos unde la început viețui alături de un bătrân îmbunătățit, ieromonahul Serafim, sub povățuirea căruia începu să înainteze în viața ascetică, postind aspru și lucrând virtuțile. În Sfântul Munte Athos primit schima mare cu numele Dionisie și fu hirotonit diacon și preot.
Vreme de mulți ani trăi ca pustnic lângă mănăstirea Caracalu, ostenindu-se în curățirea și păzirea minții prin rugăciunea lui Iisus. Deasupra mănăstirii în pădure se afla o peșteră în interiorul căriea sfântul Dionisie construi o capelă pe care o închinată Sfintei Treimi. În acea capelă se retrăgea nopțile pentru a se ruga.
Cu timpul, viata îmbunătățită a sfântului Dionisie deveni cunoscută în Sfântul Munte și mulți monahi veneau la dânsul pentru sfat duhovnicesc.
Viața sa îngerească duse la alegerea sa ca stareț al mănăstirii Filoteu, care pe atunci aparținea bulgarilor, pe care o renovă și o reformă, transformând-o în mănăstire grecească. Reacțiile față de aceste schimbări nu întârziară să apară din partea unor membri ai obștii, iar pentru a pune capăt tulburărilor sfântul Dionisie hotărî să meargă la mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul din Veria. Însă de aici, pentru a nu fi hirotonit episcop, fugi în ascuns pe Muntele Olimp.
Acolo înființă o mănăstire în Pelion, la Zagora, și alta pe Olimp, la înălțimea de 1.000 m. Lui i se datorează, de asemenea, construirea a două biserici situate pe piscuri: Sfântul Prooroc Ilie și Schimbarea la Față.
După ce așeză rânduială a vieții de obște în mănăstirea de pe Olimp, sfântul se retrase nu departe, în munte, într-o peșteră.
Acolo construi, ca loc de rugăciune, o altă biserică, despre care se crede că este cea mai mică din Grecia (are loc să se închine doar un singur credincios), chiar sub bolta de piatră.
Seara, după ce slujba Pavecerniței se încheia în mănăstire, sfântul pleca spre peșteră, unde petrecea întreaga noapte în rugăciune și înainte de a se lumina se întorcea la mănăstire pentru Sfânta Liturghie. Ucenicii sfantului Dionisie mărturisesc faptul că, deși era noapte, pe drumul către și dinspre peșteră sfântul nu folosea lumânări sau făclii. Lumina care îl călăuzea era lumina dumnezeiească.
Sfantul Dionisie din Olimp a fost nu numai un reprezentant de seamă al vietii isihaste a vremii sale, ci și un misionar și cărturar. Purtând de grijă grecilor ce se aflau sub ocupația turcă, sfântul Dionisie mergea adesea în satele și orașele din Macedonia și Tesalia, oferindu-le oamenilor povățuire duhovnicească și sprijin. De asemenea, în vremea vieții sale în mănăstirea Sfânta Treime s-a desfășurat o intensă activitate scriitoricească.
Sfantul Dionisie din Olimp trecu la cele veșnice către sfârșitul veacului al XVI-lea, într-o zi de 23 ianuarie, în peștera sfântul Lazăr aflată lângă mănăstirea Sfânta Treime.
(Sursă: http://agioritikesmnimes.blogspot.ro/)
+ * + * +
Peștera Sfântului Cuvios Dionisie din Olimp
(Sursă: http://www.panoramio.com/)
(Sursă: http://7lt-laris.lar.sch.gr/)
+ * + * +
(Sursă: http://pravicon.com/)
(Sursă: http://www.crestinortodox.ro/)
(Sursă: http://agioritikesmnimes.blogspot.ro/)
(Sursă: http://history-of-macedonia.com/)
Icoană zugrăvită în anul 1884
(Sursă: http://www.panagialarisis.gr/)
(Sursă: http://www.dionolympos.gr/)
(Sursă: http://www.madatoforos.com/)
(Sursă: http://photothessaloniki.ning.com/)
+ * + * +
Mănăstirea Sfântul Dionisie din Olimp, aflată pe Muntele Olimp, Grecia
(Sursă imagini: http://www.doxologia.ro/)
Sfinti si icoane 
